Mihai-Emilian Mancaş (18 iulie 1933, Dobreni, Neamţ – 23 aprilie 2025, Nevers, Franţa), a fost profesor, poet, prozator, dramaturg, eseist. Este fiul învăţătorilor Maria şi Neculai Mancaş.
Studii:
– Şcoala primară, în Dobreni, Neamţ.
– Liceul „Petru Rareş”, din Piatra-Neamţ.
– Facultatea de Litere a Universităţii „C. I. Parhon”, Bucureşti.
Profesorat:
Profesor de literatură şi limbă română, cu specializare în literatură universală, cu gradul didactic I.
Profesor de istorie.
Profesor la Liceul „Carol I” din Bicaz. Director (1963-1968).
Profesor la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. Director (1969-1975).
Profesor la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ.
Distins cu titlul de „profesor fruntaş”.
Pensionat din învăţământ în anul 1990, fiind ales deputat în Adunarea Constituantă.
Demnităţi: Deputat de Neamţ în Adunarea Constituantă (1990-1992).
Activitatea literară:
Debut: 1951, cu o schiţă, în Iaşul nou, almanah literar al Uniunii Scriitorilor Români, Filiala Iaşi.
Volume:
Freamătul luminii – ed. Tineretului, Bucureşti, 1958 (în colaborare cu Dumitru Almaş);
Iepurii de la Iepureni – ed. Nona, Piatra-Neamţ, 1997 (în colaborare cu Alexandrina-Camelia Mancaş);
Sine ira – ed. Asachi, Piatra-Neamţ, 2009;
Bistriţă, apă vioară, ed. Asachi, 2010 (Ediţia a doua, necenzurată, a volumului „Freamătul luminii”.);
Mămăliga, ed. Asachi, Piatra-Neamţ (2011);
Teatru, ed. Capriccio, Piatra-Neamţ, 2012;
Poezii din juneţe, ed.Capriccio, 2012.
Zilele, Partea întâi, Lumea lui Iţă, ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, (2013);
Zilele, Partea a doua, Moara lui Tudoran, ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, (2014);
Zilele, Partea a treia, Vânturile, valurile ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, (2016);
Didactica Parva, ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, (2021);
Dobreni ‒ Neamţ, Vatră de civilizaţie sătească, ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, (2022).
A îngrijit apariţia ediţiilor a II-a a romanelor Acolo, în Filioara (2020) şi Ne cheamă primăvara (2022), ambele scrise de Dumitru Almaş.
Ziaristică:
Colaborări la revistele: Luceafărul, Ateneu, Asachi, Apostolul, Vânătorul şi Pescarul, Preocupări didactice, Revista de pedagogie ş. a. şi la ziarele: Ceahlăul, Monitorul de Neamţ ş. a.
Pentru dramatizarea după romanul „Baltagul”, 1968, a fost distins cu titlul de laureat la concursul naţional de teatru pentru neprofesionişti „I. L. Caragiale”.
După pensionare, s-a stabilit în Franţa, la Nevers. (Red.)