prima victorie importantă a democraţiei în lupta de renaştere şi eliberare naţională de sub ocupaţia sovietică
Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Rep. Moldova, la 23 iunie 1990, a fost primul act legislativ major de afirmare a dreptului la autodeterminare, prin care s-a marcat trecerea de la un regim totalitar la un stat de drept. Scriitorul Ion Hadârcă şi istoricul Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor „Alexandru Moşanu” din Rep. Moldova au vorbit despre importanţa acestui moment istoric şi diferenţele dintre conceptul de suveranitate din 1990 şi curentul suveranist de astăzi.
Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională, o decizie istorică pentru Republica Moldova constată poetul, Ion Hadârcă, lider al mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională, în cadrul emisiunii „Maluri de Prut”, de la Radio România Chişinău.
„23 iunie are o semnificaţie aparte, ziua în care a fost semnată această Declaraţie de mare importanţă pentru primul pas decisiv către independenţă şi către asumarea spiritului nostru de libertate şi autonomie deplină faţă de imperiul de la răsărit.
Declaraţia de Suveranitate şi Declaraţia de Independenţă sunt două acte fundamentale, sunt temelia acestei entităţi statale care s-a format în condiţiile prăbuşirii imperiului sovietic. Atunci nu existau alte posibilităţi. Dacă ar fi fost alte opţiuni eu vă dau toate garanţiile că le-am fi folosit la maximum. Dar ele nu au existat. Am discutat şi cu oficialităţile de la Bucureşti atunci, şi prin alte părţi, dar nu au existat alternative. Abia acum se deschid aceste perspective frumoase şi noi trebuie să le folosim tocmai bazându-ne pe aceste acte fundamentale în faţa Europei şi a lumii întregi. Că noi suntem suverani şi independenţi şi doar noi ne putem decide soarta nu altcineva, nu cei din războiul hibrid, nu şoriştii care se duc la Moscova, trepăduşii care zi şi noapte stau acolo şi sunt consultaţi ce să mai facă şi ce porcării să mai aducă pe capul acestui neam atât de rătăcit… Noi trebuie să continuăm acest curs neabătut, pentru că noi vom fi învingătorii” a declarat scriitorul Ion Hadârcă, prim vicepreşedinte al primului parlament de la Chişinău, ales în mod democratic.
Lider al Mişcării de Eliberare Naţională, unul dintre cei care au votat Declaraţia de Suveranitate acum 35 de ani, scriitorul Ion Hadârcă a subliniat diferenţa între suveranitate şi suveranism. Suveranitatea din 1990 înseamnă apropierea de Europa, pe când suveranismul actual este o mişcare de origine moscovită care promovează izolare, a declarat semnatarul declaraţiei de Independenţă:
„Trebuie să accentuez că între suveranitatea proclamată atunci şi curentul suveranist nu există nicio legătură, etimologic sunt conexiuni, dar ca mesaj politic nu există nici o legătură. Suveranismul de acum, de proastă calitate şi origine, care vine din zona Moscovei, promovat pe TikTok şi nu-i exclus să ne confruntăm în următoarea campanie electorală cu acest tip de suveranism, înseamnă ruperea şi desprinderea de cursul european”.
La rândul său istoricul Ion Negrei a subliniat că Declaraţia a fost piatra de temelie a cetăţeniei Republicii Moldova şi a consfinţit principiul separării puterilor în stat, marcând trecerea de la un regim totalitar la un stat de drept. El a amintit că şedinţa Sovietului Suprem din 23 iunie 1990 a fost transmisă în direct, devenind o adevărată lecţie de istorie naţională.
„Se întâmpla ceva deosebit, aparte, se producea momentul desprinderii de Uniunea Sovietică, se punea capacul asupra acestei entităţi statale. Problema spunea că, din punct de vedere juridic, legile adoptate de Sovietul Suprem al Republicii Moldova sunt supreme legilor unionale; aceasta însemna că Uniunea Sovietică nu exista pentru Republica Moldova la momentul acela. Republica Moldova şi-a proclamat dreptul de proprietate asupra teritoriului, asupra pământului. Opoziţia rusă ţinea cu dinţii, înţelegea că se prăbuşeşte un imperiu. Republica Moldova, ţară atât de mică, a spus nişte lucruri în faţa lumii – dure şi adecvate”.
Profesorul Ion Negrei a atras atenţia că la 23 iunie 1990 se puneau nişte accente foarte grave, istoriografia sovietică fiind dată peste cap prin Avizul Comisiei Sovietului Suprem, cu privire la aprecierea tratatului sovieto-german, din 23 august 1939 şi consecinţele lui asupra Basarabiei şi nordului Bucovinei:
„Se sublinia faptul că în 28 iunie 1940 Basarabia a fost ocupată. S-a spus în acest Aviz. În al doilea rând s-a declarat ilegală crearea la 2 august 1940 a RSSM. Adică ceea ce a existat a fost o ilegalitate în acest spaţiu, şi de aici o putem aprecia ca o ocupaţie sovietică cu consecinţele: represiunea pe toate dimensiunile şi crima. Se subliniază că în spaţiul basarabean în urma ocupării a avut loc represiunea politică, religioasă, deportările, foamete, schimbarea identităţii naţionale a popolului – o crimă împotriva umanităţii. A avut loc un proces de dezumanizare. Foametea organizată şi cazurile de canibalism care s-au întâmplat în acest spaţiu. Dezumanizarea produsă de regimul sovietic de ocupaţie. Lucrurile acestea au fost toate spuse în acest Aviz”.
Declaraţia de Suveranitate echivalează cu cea de Independenţă, apreciază istoricul Ion Negrei.
Documentul de Suveranitate din 23 iunie 1990 proclama că Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran, unitar şi indivizibil, iar izvorul suveranităţii este poporul. Pentru prima dată, se afirma supremaţia Constituţiei şi a legilor republicii asupra celor unionale, ceea ce echivala cu o delimitare clară faţă de structurile centrale ale U.R.S.S. şi o respingere a autorităţii de la Moscova în deciziile interne ale republicii.
Declaraţia de Suveranitate a constituit temelia juridică şi politică pe care s-a bazat ulterior proclamarea Independenţei Republicii Moldova, la 27 august 1991.
Poetul şi traducătorul Ion Hadârcă este autorul versurilor melodiei „Suveranitate”, interpretată de regretaţii Doina şi Ion Aldea Teodorovici – un manifest al Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională la sfârşitul anilor 80, şi una din melodiile simbol ale revendicării identităţii naţionale în stânga Prutului.
Ina GUŢU,
jurnalistă Radio România Chişinău