La mulţi ani, GHEORGHE BUNGHEZ!

05-ap192-foto2-jpgLA ANIVERSARE. La împlinirea celor 80 de ani de viaţă ai profesorului Gheorghe Bunghez, cel care şi-a consacrat mai bine de jumătate de secol lucrărilor nobile în slujba educaţiei copiilor, adolescenţilor şi adulţilor, şi care continuă să fie o prezenţă activă în viaţa noastră culturală şi artistică, revista Apostolul se consideră onorată să consemneze şi să omagieze această prezenţă.

Pentru cei care nu cunosc activitatea sa, dar şi pentru cei care consideră că în afară de propria lor „personalitate” nu mai există nici o altă valoare, prezentăm o succintă fişă biobibliografică a profesorului Gheorghe Bunghez.

Totodată îi felicităm pe colegii şi prietenii noştri Adrian Alui Gheorghe şi Cristian Misievici pentru iniţiativa de a dedica o ediţie festivă a „COLOCVIILOR COLEGIALE” acestui eveniment.

 

Gheorghe BUNGHEZ s-a născut în ziua de 26. 10. 1936, la Poiana-Sărată, fostul Judeţ Trei Scaune, azi, judeţul Bacău, în familia Elenei (n. Drăgoi) şi a lui Ioan Bunghez, comerciant. După frecventarea cursurilor şcolilor primară, gimnazială şi liceală la Braşov (1943-1954), a urmat studiile superioare la Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, (1954-1958), apoi cursuri de definitivare, perfecţionare şi specializare în domeniile istoriei moderne şi contemporane a României, ale filozofiei şi artei, dar şi în domeniul managementului cultural-artistic şi cultural-comercial (1961-1996). Între 1977-1981, a pregătit o teză de doctorat (Politica relaţiilor culturale ale României), dar a refuzat să o finalizeze, neacceptând condiţiile incorecte impuse.

05-ap192-foto3-jpgA început activitatea profesională în 1953, înainte de facultate, apoi a fost, pe rând, profesor şi director de şcoală (la Stăniţa şi la Săbăoani, în Judeţul Neamţ), inspector şcolar, secretar al Comitetului Regional de Cultură şi Artă (Bacău), preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, şeful Secţiei de propagandă a Comitetului Judeţean Neamţ al P. C. R., director al Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ (1980-1986) şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ (1986-1997). A deţinut şi alte funcţii: preşedinte fondator al Asociaţiei Librarilor şi Anticarilor din România, al Consiliului de Conducere şi al Organizaţiei Patronale «Agora», consilier în Consiliul Judeţean Neamţ, preşedinte al Fundaţiei Cultural-Artistice Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ, preşedinte al Consiliului de Administraţie al S. C. Bibliopolis S. A., membru de onoare al Colegiului Universitar de Muzică din Piatra-Neamţ, membru în Consiliul Artistic al Teatrului Tineretului, al Consiliului Fundaţiei Culturale Ion Coman, al Consiliului de administraţie al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ şi al Fundaţiei Culturale Iulia şi Petronius Hălăucescu. A iniţiat, condus şi a colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Sărbătoarea Eroilor de la Războieni, Sărbătoarea Muntelui Ceahlău, Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii Moldova din Iaşi, Festivalul Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ, saloane de carte, manifestarea literară Sadoveniana, Şezătoare la Humuleşti, Bienala de Artă Plastică Lascăr Vorel, Petrodava – 2000, Stagiunea Petrodavae Musici Dies, Antologia scriitorilor români contemporani, cicluri de emisiuni la Tele M Plus Piatra-Neamţ ş. a.

A creat condiţii pentru elaborarea şi tipărirea Corpusului de documente ale Teatrului Tineretului, a sprijinit elaborarea şi tipărirea unor volume de studii şi cercetări, a fondat şi a asigurat apariţia Revistei Asachi (seriile a II-a şi a III-a). A susţinut expuneri publice atât în România, cât şi în Bulgaria, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Uzbekistan, Germania, Danemarca. A publicat mai multe cărţi în colaborare, iar în 2010, în nume propriu, a tipărit o amplă lucrare despre Teatrului Tineretului: Între «Dragonul» şi «Piaţeta», 1980-1986, o carte scrisă cu dragoste şi respect pentru teatru, cu obiectivitate, cu acribie în ceea ce priveşte solida documentaţie; o lucrare elaborată după toate regulile academice (format, structură, abrevieri, cuprins, listă a ilustraţiilor şi cuprins informativ asupra anexelor, rezumate în engleză şi franceză, indicele numelor de persoană, lista principalelor surse bibliografice şi documentare), toate acestea contribuind la realizarea unei lucrări ce nu va putea fi omisă de cei ce vor dori să alcătuiască o istorie mai amplă a Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ şi chiar a teatrului românesc. O abordare strictă numai a acelei perioade de cinci ani, menţionată în titlu, ar fi fost incompletă şi autorul, conştient de acest lucru, a folosit-o ca pe un pretext pentru a alcătui un compendiu al istoriei mişcării teatrale de la Piatra-Neamţ, din ultimii o sută cincizeci de ani, pe scurt, istoria teatrului din localitate (scop al lucrării, declarat cu modestie), instituţie pe care a iubit-o şi pentru prestigiul căreia s-a luptat, mai bine de douăzeci de ani, ca secretar al Comitetului pentru Cultură şi Artă al Regiunii Bacău (1966), apoi ca preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ (din 1968) când avea în atribuţii şi coordonarea activităţii acestei instituţii. Deosebit de interesante şi bine realizate sunt portretele pe care le alcătuieşte, mai întâi sub formă de crochiu, apoi completate pe par­cursul cărţii, până la stadiul de adevărate tablouri ce alcătuiesc o lume interesantă, o galerie cu foste şi actuale glorii ale T. T. – ului, teatrul care s-a dovedit a fi un ideal loc de întâlnire a tradiţiei cu inovaţia cea mai curajoasă în domeniu şi să se manifeste ca una dintre cele mai importante scene dramatice ale ţării.

De curând, în 2016, Gheorghe Bunghez a dat publicităţii o nouă carte menită să nu lase să se aştearnă uitarea peste o perioadă de mai bine de un sfert de veac din activitatea cultural-educativă şi artistică din judeţul Neamţ. Avem în vedere ampla lucrare intitulată „Contrapunct/Demnitatea supravieţuirii prin cultură”, volum asupra căruia Constantin Tomşa face câteva referiri într-o recenzie pe care o publicăm în acest număr al revistei.

La ceas aniversar urăm profesorului GHEORGHE BUNGHEZ multă sănătate, putere de muncă, pentru a putea duce la îndeplinire şi alte proiecte. LA MULŢI ANI!

 

REDACŢIA