
E de admirat faptul că Republica Moldova devine principalul centru de creaţie şi promovare a culturii române şi, în speţă, a literaturii noastre. Pe harta literaturii române, Chişinăul devine un focar de creaţie literară românească. În acest proiect de unitate culturală românească se implică cu profesionalism şi dăruire Academia de Ştiinţe a Moldovei. Pentru elita culturală a Basarabiei, cultura română nu are graniţe şi nu este împărţită în două state româneşti. Recent, la Chişinău a avut loc un eveniment istoric, la fel ca şi congresul studenţilor din 1871 de la Putna sau înfiinţarea Academiei Române din 1867. Ziua de 24 ianuarie 2020 a fost marcată printr-un eveniment important la nivelul literaturii române. Discutăm de lansarea, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, a unei lucrări inedite „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” (în propria lor viziune), coordonată de academicianul Mihai Cimpoi, autor şi director de proiect, Traian Vasilcău. Solicitat de Serviciul de presă al AŞM, acad. Mihai Cimpoi a menţionat că volumul lansat este o lucrare biobibliografică, care prezintă biografiile scriitorilor români şi referinţele critice. Conceptul original al lucrării constă în faptul că toate materialele sunt prezentate în viziunea autorilor, deci, aşa cum îşi concep ei biografia de creaţie şi biografia ca atare, biografia de viaţă. Nu există până la ora actuală un dicţionar de felul acesta care să adune scriitori români din întreaga lume. Enciclopedia se prezintă ca un fel de pandant ilustrativ, de completare, la „Dicţionarul general al literaturii române”, dar acesta este un dicţionar de tip academic, cu analize foarte ample ale operei. Noi ne-am limitat, dat fiind spaţiul foarte restrâns, la biografie şi bibliografie, a spus criticul literar, cu referire la ideea de a edita o asemenea lucrare de anvergură. Întrebat care au fost criteriile de selecţie a scriitorilor, acad. Cimpoi a specificat că a fost inclus orice scriitor care are câteva cărţi, este activ, văzut, citit, indiferent dacă este membru al uniunilor de creaţie, societăţilor literare etc.
Acad. Mihai Cimpoi a remarcat că la volumul lansat s-a muncit 10 ani, întrucât a necesitat o muncă aplicată cu fiecare material aparte, dar din lipsă de finanţare, tiparul respectiv, bineînţeles, că a întârziat. Enciclopedia include 1146 de scriitori din perioada contemporană, care scriu româneşte, din 50 de ţări ale lumii. Volumul va fi distribuit, în primul rând, marilor biblioteci şi la majoritatea autorilor care vor dori să-l procure, a declarat coordonatorul lucrării. La cititorul de rând va ajunge mai greu, fiind vorba de un tiraj de 1200. Distribuirea este un mecanism foarte complicat, dar fiindcă volumul este tipărit în Republica Moldova va fi foarte greu de trecut Prutul cu el. De aceea, ne vom adresa Departamentului Românilor de Pretutindeni, poate va găsi o modalitate ca să ia pentru autorii din România, a mai spus acad. Cimpoi. Sperăm că Bucureştiul va răspunde pozitiv şi nu se va complace în lupte politice sterile şi ordonanţe „berline”. Enciclopedia a fost lansată la umbra statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Chişinău.
Iată cum ar trebui să arate o „Columnă a Culturii naţionale”: Scrisă cu Iubire de Neam şi Zugrăvită cu aurul sufletelor despovărate de ura şi zavistia nimicitoare de Fraţi! Şi de astăzi ducem în palme Casa celor 1.146 de scriitori neuitaţi, a afirmat poetul Traian Vasilcău, un promotor şi o voce distinctă a poeziei contemporane româneşti. La lansare au mai vorbit acad. Vasile Tărâţeanu şi dr. hab. Nicolae Matcaş. De remarcat este faptul că în cadrul Enciclopediei se regăsesc numeroşi scriitori clujeni. Pentru literatura română ora exactă a început să bată de la Chişinău, iar soarele românismului răsare din Basarabia. „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” a făcut unirea culturală a tuturor românilor şi va fi fundamentul unirii celor două state româneşti, în curând. Capitala culturii române este din 24 ianuarie 2020 la Chişinău. (N. R. Sursa: UZPR)
Ionuţ ŢENE