Memoria locului numit … „acasă”

Lumea, astăzi, se schimbă cu o viteză care poate provoca transformări masive în matricea identitară a fiecărei culturi. Am trecut brusc de la experienţa traumatizantă a comunismului la o deschidere fară limite către influenţele exterioare. De aici apare dificultatea de a răspunde la întrebarea: cine suntem şi ce ne ţine împreună?

Copleşiţi de grija cotidiană de a ne satisface nevoile primordiale specifice fiinţei umane (economice şi de securitate), uităm simţul identitar în plan secund. Nevoia de a te regăsi în comunitatea din care faci parte, comunicarea, implicarea în rezolvarea problemelor sociale dispare. Salvarea vine din descoperirea şi redescoperirea trecutului. Identitatea unei naţiuni poate fi fixată prin ancorarea într-o memorie istorică care ne va permite, mai apoi, să formulăm un proiect de societate viitoare. Aşa am perceput implicarea voluntara a peste 100 de profesori de istorie şi aproximativ 1000 de elevi, membri ai cluburilor/cercurilor de istorie din judeţul Neamţ, într-un Proiect de recuperare a specificului local, a memoriei comunitare. Rezultatul acestui efort comun este „Identitate nemţeană”, un volum de carte realizat sub egida Fundaţiei Culturale „Ion Creangă” Târgu-Neamţ şi al Asociaţiei Profesorilor de istorie din România APIR – Clio. Volumul colectiv a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Neamţ şi a fost lansat la începutul acestui an şcolar. Momentul nu a fost ales întâmplător, lucru confirmat şi de prof. Elena Preda, inspector şcolar de istorie la ISJ Neamţ (şi coordonator al volumului împreună cu pr of. Daniel Dieaconu):

„Este o carte cu adresabilitate directă către elevii şcolilor nemţene, lor le oferim acest dar, lor le încredinţăm spre studiu aceste pagini de istorie (…) istorie care începe pentru fiecare din noi, în acest loc numit „acasă”. Este un dar pentru întreaga comunitate nemţeană, am adăuga noi. Pentru că evenimentele care s-au derulat în acest micro-spaţiu, tradiţiile, istoria propriei familii „realizează mozaicul identitar în cadrul căruia ne regăsim pagina noastră de istorie”. Regăsim în iniţiativa colegilor noştri, atât în demnul lui Spiru Haret, „unicul” nostru ministru al educaţiei naţionale, care cerea dascălilor să desfăşoare o activitate extraşcolară în favoarea localităţii în care-şi desfăşurau activitatea, cât şi aprecierea marelui istoric Nicolae Iorga pentru care istoria profundă trebuie să înceapă cu „cei mici”, adică cu oamenii simpli, cu mediul în care aceştia trăiau, cu bucuriile şi necazurile lor. Acest fapt a fost prezentat şi de prof. univ. dr. Ioan Scurtu care a semnat prefaţa acestui volum. Un „cuvânt înainte” care reprezintă o adevărată prelegere de istorie locală, o reliefare a contribuţiei pe care „locuitorii acestor plaiuri au adus-o la cultura şi civilizaţia naţională.”

Volumul este structurat pe trei secţiuni: Scurt istoric al comunităţii, Personalităţi marcante şi Monumente istorice. Cele 27 de studii monografice se transformă în 27 de „poveşti” care ne poartă cu gândul şi cu sufletul „pe drumuri de munte”, pe văile Bistriţei, Bicazului, Ozanei şi Moldovei, lăsându-ne să descoperim locuri, fapte şi oameni, martori ai trecerii timpului, călăuze în descoperirea „identităţii nemţene”. Legendă, tradiţie şi istorie strânse în sute de pagini, „pagini de aur” ale unei deveniri seculare, care completează studii şi cărţi elaborate de-a lungul timpului de cărturarii cu dragoste de Ţinutul Neamţului (Calistrat Hogaş, G.T. Kirileanu, Dimitrie Hogea, Gavril Galinescu, Dumitru Stănescu, Gheorghe Verşescu).

Dincolo de identificarea, colectarea, catalogarea şi interpretarea surselor documentare, de elaborarea lucrării care încearcă să recupereze o părticică din memoria comunitară, de mare importanţă este implicarea tinerilor în recuperarea istoriei locale. Elevii sunt antrenaţi deopotrivă în descoperirea de surse pentru cercetarea istorică, precum şi în elaborarea fiecărei naraţiuni istorice. Implicarea creează o punte între generaţii, o apropiere de „bunii” şi „străbunii”, de ceilalţi membri ai comunităţii lor. Poveştile despre Bâtca Doamnei, Costişa, Timişeşti, Hangu, Săbăoani…vor fi transmise mai departe de aceştia prin înregistrare, arhivare, transcriere. Cunoaşterea istoriei locale nu poate să nu nască un sentiment de ataşament faţă de tot ceea ce înseamnă „acasă”, cu potenţial pentru evoluţia ulterioară a fiecărui tânăr

Lecţia civică a colegilor noştri este completată de pledoaria pentru ISTORIE ca disciplină de învăţământ. Cartea este o dovadă că în şcolile din Neamţ (şi vreau să cred din toată România) istoria se învaţă cu temei împotriva încercărilor de desfiinţare a obiectului Istoria Românilor în învăţământul gimnazial şi liceal. Iar noi, profesorii, suntem la fel de entuziaşti în a cerceta şi preda istoria neamului, indiferent de amestecul politicului sau de nivelul…salariului.

Citiţi „Identitate nemţeană”, o carte de istorie a locului numit… ACASĂ! O găsiţi în oricare din bibliotecile şcolare din judeţul Neamţ.

 

Liviu RUSU