- Pe urmele ostaşilor români căzuţi aici, în cea de a doua conflagraţie mondială
Peste 120.000 de militari români şi civili asimilaţi eroilor de război, care au căzut la datorie pe câmpul de luptă, se află înhumaţi în afara graniţelor ţării. Republica Moldova reprezintă un caz deosebit, întrucât pe teritoriul acesteia au fost înfiinţate, în perioada celui de Al Doilea Război Mondial, peste 240 de cimitire de război româneşti. Mare parte din aceste necropole de război au fost distruse după anul 1945, astfel că, în prezent, eroilor de război români nu li se pot aduce onorurile cuvenite.
Dată fiind situaţia în care se află mormintele militarilor români căzuţi pe câmpurile de luptă, ce îşi dorm somnul de veci pe teritoriul Republicii Moldova, a apărut necesitatea identificării, reconstrucţiei şi amenajării acestor locuri de înhumare, pentru păstrarea vie a memoriei celor care, făcând sacrificiul suprem, au oferit patriei mamă jertfa supremă – viaţa.
Aceste demersuri se pot desfăşura numai în condiţiile existenţei unui cadru legal care să reglementeze regimul juridic al mormintelor eroilor români de pe teritoriul Republicii Moldova.
În data de 29 noiembrie 2005, primul-ministru român, Călin Popescu Tăriceanu a semnat Memorandumul de Aprobare a negocierii şi semnării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova.
În aprilie 2010, Ministerul Apărării din Moldova, în calitate de structură responsabilă din cadrul guvernului a comunicat, prin intermediul ataşatului român al apărării la Chişinău, că proiectul avea avizul celorlalte ministere şi, în cazul în care partea română era de acord cu conţinutul acestuia, Acordul interguvernamental ar fi putut fi propus pentru semnare în cadrul următoarei întâlniri la nivel înalt între premierii celor două state.
Analiza documentului pus la dispoziţie de partea moldoveană a evidenţiat faptul că, deşi textul proiectului de Acord interguvernamental, elaborat de Oficiu în colaborare cu M.A.E. reglementa – aşa cum era firesc, având în vedere realităţile istorice – situaţia mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din Republica Moldova, cât şi celor moldoveneşti din România, acesta a complicat suplimentar situaţia negocierilor, motivele fiind evidente. Mormintele de război ale militarilor moldoveni intră sub incidenţa Acordului interguvernamental cu Federaţia Rusă (ratificat în 2006) prin care partea rusă îşi asumă mormintele eroilor tuturor cetăţenilor ruşi şi cetăţeni ai fostei URSS care au făcut parte din armata sovietică (Extras din: „Proiectul de Memorandum pentru aprobarea semnării acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al Mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova”).
În 2012 a fost semnat un Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul R. Moldova. Acordul reglementează situaţia mormintelor militarilor români căzuţi pe câmpurile de luptă, înhumaţi în peste 240 de cimitire militare aflate pe teritoriul R. Moldova şi care, în mare parte, au fost desfiinţate după anul 1945. Acordul prevede identificarea, reconstruirea şi amenajarea locurilor de înhumare, „astfel încât eroilor de război români să li se poată acorda onorurile cuvenite”.
Activitatea de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din Republica Moldova se desfăşoară în baza Legii 57/2013 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (O.N.C.E.) este un organism în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, abilitat să caute, să identifice mormintele şi operele comemorative de război şi să organizeze sistemul naţional de cercetare şi evidenţă a mormintelor de război, româneşti şi străine, aflate pe teritoriului României, precum şi a celor româneşti din străinătate. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe şi ia măsurile necesare pentru înfiinţarea şi protejarea cimitirelor aflate în străinătate, fiind abilitat să reprezinte Guvernul României la activităţile din afara graniţei.
Iniţiativa comemorării eroilor români a căror oseminte se află pe câmpurile de luptă din Republica Moldova a apărut încă din iarna acestui an, în cadrul Proiectului «Maluri de Prut – Basarabia necunoscută», organizat de Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Piatra-Neamţ şi Radio Chişinău. Cu aceste ocazii, întâlnirile dintre gazetarul Ina Guţu, de la Radio România Chişinău şi prof Gh. Amaicei, Preşedintele de onoare al Asociaţiei Învăţătorilor, filiala Neamţ, s-a schiţat programul pelerinajului pentru Ziua Eroilor din perioada 16-18 mai 2018, fixându-se şi principale obiective: Cimitirul Vărzăreşti, Cimitirul Ţiganca, Cimitirul Călăraşi şi Cimitirul Eroilor din oraşul Chişinău. Grupul care a participat la această manifestare comemorativă a fost format din: col. Cristian Hâra – preşedintele Filialei Neamţ „Ştefan cel Mare” a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alex. I. Cuza”, col. Gheorghe Popescu – membru, Baston Ion – maistru militar, membru al biroului permanent, Dan Molie – maistru militar, membru mr. Gheorghe Amaicei – membru al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, „Regina Maria”, filiala Neamţ, dar şi membru al Filialei NEAMŢ „Ştefan cel Mare” a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alex. I. Cuza”, Mihail Apăvăloae – membru
În prima zi de 16 mai 2018 ne-am deplasat la Mănăstirea şi Cimitirul Eroilor din comuna Vărzăreşti (raion Nisporeni). Cimitirul a luat fiinţă în luna august 1941, aici fiind înhumaţi – în 93 morminte individuale şi 5 gropi comune – 178 militari români (100 identificaţi şi 78 neidentificaţi) care au luptat în diferite regimente de Artilerie (nr. 2, 3, 5, 13, 53, 63, 67), Infanterie (nr. 27, 50, 67), Roşiori (nr. 8, 10), Grăniceri (nr. 4), Vânători (nr. 7), Dorobanţi (nr. 8), Artilerie Grea (nr. 5). La data de 28 mai 1998, Societatea culturală „Ginta Latina” (filiala judeţeană Sângeorz-Băi), cu mijloace proprii şi cu sprijinul deosebit al primarilor de atunci, ing. Vasile Arteni (Nisporeni) şi prof. Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi, a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui cimitir de onoare, din cauza lipsei mijloacelor materiale.
Cimitirul are forma unui dreptunghi cu lungimea de 50 m şi lăţime de 40 m. Este împrejmuit cu gard metalic. Mormintele sunt dispuse în două parcele a câte 50 de morminte fiecare. Dacă în trecut fiecare mormânt avea însemne de căpătâi, în prezent se mai păstrează doar 20 cruci de campanie.
Pe lângă acestea în cimitir se mai găsesc o troiţă („Răstignirea”) situată în partea din spate a cimitirului, o cruce mare din lemn în dreapta intrării şi un monument comemorativ din cărămidă (de formă tronconică, cu o cruce de inox la partea superioară) în stânga intrării. Pe faţada acestuia din urmă se găseşte următoarea inscripţie: „Omagiul nostru şi veşnica pomenire ostaşilor români căzuţi pentru apărarea pământului strămoşesc”.
Inaugurarea Cimitirului Românesc de Onoare de la Vărzăreşti a avut loc pe 21 septembrie 2010, zi cu triplă semnificaţie pentru comunitatea locală – prin sărbătorirea şi a Naşterii Maicii Domnului (pe stil vechi) şi a Hramului Satului. Serviciul liturgic a fost oficiat de către un sobor de preoţi, în frunte cu Inaltpreasfinţitul Petru, mitropolitul Basarabiei.
Cimitirul de Onoare de la Vărzăreşti reprezintă al optulea proiect de reconstrucţie a cimitirelor eroilor români din Republica Moldova, iniţiate şi finanţate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor de la înfiinţarea sa în 2004, după cele de la Ţiganca, Neculăieuca, Feşteliţa, Micleuşeni, Cania, Dealul Epureni şi Vărvăreuca. Delegaţia noastră a depus buchete de flori, a aprins lumânări şi a păstrat un moment de reculegere la Troiţa din centrul Cimitirului, care este foarte bine îngrijit.
În ziua de 17 mai 2018, de Ziua Eroilor, a Înălţării, ne-am deplasat la Cimitirul Eroilor Ţiganca, raionul Cantemir, prima necropolă de război de pe teritoriul acestei ţări, reconstruită de către Oficiu.
Luptele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la Ţiganca sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea aliniamentului Cania – Stoieneşti – Ţiganca în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, la Ţiganca fiind înhumaţi 1020 de morţi, în memoria cărora, în toamna lui 1941, a fost instalată o troiţă. Când, în vara anului 1944, acţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, a început demolarea tuturor cimitirelor iar din cauza intervenţiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuţi pentru ţară au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea.
Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea războiului, singurul semn al recunoştinţei româneşti a fost o troiţă instalată în 2004 pe locul fostului cimitir, de Asociaţia Culturală „România din Inima Mea” din Bistriţa-Năsăud.
În acest context, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a lansat – la data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor – proiectul reconstrucţiei acestui veritabil memorial, iar lucrările de reamenajare a cimitirului, finanţate integral din bugetul Oficiului, au început la 25 octombrie 2005, de Ziua Armatei României.
Reconstrucţia cimitirului de Onoare Românesc de la Ţiganca a constat în: împrejmuirea acestuia, reamenajarea celor 9 gropi comune, instalarea a 142 de însemne de căpătâi (cruci creştine), amplasarea a 11 plăci de marmură (pe 9 dintre ele fiind înscrise numele celor 830 de eroi români identificaţi), amenajarea peisagistică şi a căilor de acces, montarea unei troiţe, a unei porţi monumentale tradiţionale şi a candelelor ce vor arde întru veşnica recunoştinţă a celor ce s-au sacrificat pentru Ţară.
Ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirului de la Ţiganca, în care sunt înhumaţi 1020 eroi români căzuţi în luptele din vara lui 1941, a fost organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi a avut loc de Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006.
La eveniment au participat înalte oficialităţi, foşti combatanţi, veterani de război, urmaşi ai eroilor, pelerini veniţi din România şi locuitori din zonă. Din partea României a participat o delegaţie oficială condusă de Teodor Atanasiu – ministrul apărării naţionale. A fost de asemenea prezent, aflat în vizită privată, M.S. Regele Mihai.
Tot la Ţiganca se va construi o mânăstire a cărei fundaţie este deja turnată. Cei care vor să contribuie la construcţia acestui edificiu, sau chiar să devină ctitori pot lua legătura cu Tanase Silviu Emanuel, stareţ al Mănăstirii Eroii Neamului Ţiganca, sat Stoianovca, Raion Cantemir, Republica Moldova, E-mail: parintele.daniel@yahoo.com; tel. Ro: +40/751.889.873; tel. Md:+37/767.178.40.
Pentru noi cei din delegaţia judeţului Neamţ, locurile şi oamenii din aceste locuri au fost o desfătare, fiind siguri că vom reveni curând, înainte de sfinţirea viitorului lăcaş.
În ziua de 18 mai 2018, ne-am oprit pentru prima parte a zilei în Cimitirul Eternitatea a Oraşului Chişinău, la mormintele eroilor, chiar la intrarea în acest edificiu.
Cimitirul eroilor din Chişinău a fost amenajat în perioada interbelică pentru a adăposti osemintele militarilor români, ruşi, austrieci, cehi, francezi şi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial. Accesul în cimitir se făcea printr-o intrare monumentală, compusă dintr-o scară – având 50 de trepte şi 6 m lărgime – şi un portal arhitectonic constituit din doi piloni de 10 metri înălţime, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute. De forma unui poligon neregulat cu suprafaţa de 2,4 ha, cimitirul avea în centru o capelă în stil bizantin vechi. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale şi comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi şi două cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi. După anul 1941 aici au fost amenajate morminte şi pentru 96 militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial. Cimitirul a funcţionat până în anul 1959.
În ultimii ani ONCE a început demersurile cu autorităţile locale din Chişinău, pentru reconstrucţia capelei-osuar, în memoria militarilor români şi străini înhumaţi aici în ambele războaie mondiale.
Nu am putut pleca de aici fără să trecem pe la mormântul lui Grigore Vieru şi cel al soţilor Aldea-Teodorovici, unde ne-am recules în taină, aducându-le flori. Am vizitat lăcaşul din centrul cimitirului, ce are o arhitectură aparte mai ales în interior. Acest lăcaş construit în sec. XIX-lea, deţine un iconostas deosebit, care în prezent este dus la un atelier pentru restaurare. Am beneficiat şi de prezenţa preotului paroh, ce păstoreşte acest lăcaş de peste 40 de ani, care ne-a dat binecuvântarea sa, după o interesantă lecţie de istorie al lăcaşului, dar şi a oraşului.
În partea a doua a zilei de 18 mai 2018 am poposit la cimitirul din Dealurile Răciulei – oraşul Călăraşi.
Aici, în zona oraşului Călăraşi au fost amenajate, în anii celui de Al Doilea Război Mondial, mai multe cimitire militare în care au fost înhumaţi, atât militari români, ruşi, cât şi germani. Unul dintre aceste locuri de înhumare a fost amenajat pe dealul Răciulei, la cca 8 km nord de Călăraşi, în dreptul şoselei Călăraşi-Răciula. Aici au fost înhumaţi 43 de militari români (21 identificaţi, 22 neidentificaţi) aparţinând Regimentului 55 Infanterie, morţi pe data de 8 iulie 1941.
Acesta avea instalate 30 cruci de beton la căpătâiul mormintelor, precum şi o troiţă de lemn în centrul cimitirului. Cimitirul păstrează în prezent şi o troiţă zidită, cu o icoană pictată unde se pot aprinde lumânări. Pe locul acestuia – în locul numit „La eroi” – autorităţile locale intenţionează să ridice o capelă, după ce, în prealabil, zona fostului cimitir a fost scoasă din circuitul agricol fiind destinat exclusiv cinstirii memoriei eroilor.
(N. R.: Material realizat de grupul Asociaţiilor cu caracter profesional şi patriotic din judeţul Neamţ ce a participat la sărbătorirea ZILEI EROILOR căzuţi la datorie pe tărâmurile istorice ale Basarabiei în cel de Al Doilea Război Mondial)
Mr. R. prof. Gheorghe AMAICEI,
prof. Mihai APĂVĂLOAE