Aprilie 2020
■ 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
■ 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
■ 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor de Teologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la Parohia Vânători, Piatra-Neamţ (1. 08. 1981). A colaborat şi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei „Credinţa neamului”, Neamţ (1990-2008). Coordonator, director şi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neamţ (1996). Cărţi: „Petru Pogonat. Meditaţiunile unui călugăr surghiunit”, „Profeţie mincinoasă. Lamentaţie la un zid al plângerii în construcţie” şi „Biblia pe înţeles”.
■ 7/1953 – n. Daniel Corbu, la Târgu-Neamţ, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorială „Ion Creangă” Iaşi, absolvent al Liceului din Roznov şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti. Membru al U. S. Volume: „Naştere vinovată”; „Intrarea în scenă”; „Preludiu pentru trompetă şi patru pereţi”; „Documentele haosului”; „Spre fericitul nicăieri”; „Cântece de amăgit întunericul”; „Manualul bunului singuratic”; „Evanghelia după Corbu şi alte poeme”, „Neoavangarda românească”, „Urmele lui Dumnezeu şi alte povestiri” ş. a.
■ 11/1962 Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana), n. la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi (1985). Co – fondator al Editurii „Alfa” a C. C. D. Neamţ (1996) şi al revistei „Apostolul” (1999). Debut cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu „Aproape amintiri” (1997), urmat de „Ducatul inocenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”.
■ 13/1928 – n. Dan-Mircea Borş, la Piatra-Neamţ, profesor universitar, doctor (1987), matematician. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din oraşul natal, apoi al Facultăţii de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a urcat treptele învăţământului universitar, predând la diferite facultăţi de profil. Numeroase articole şi studii în publicaţiile de specialitate: „Studii şi cercetări ştiinţifice de matematică”, „Buletinul” Institutului Politehnic Iaşi, „Cercetări matematice” ş. a.
■ 14/1935 – n. Dumitru Bostan, la Şipote, Bacău, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Chimie din Iaşi. A studiat pictura cu Pantelimon Vedenivschi apoi cu Ştefan Hotnog şi sculptura cu Pompiliu Clement. Din 1963, este prezent în expoziţii de grup la: Iaşi, Bucureşti, Bârlad, Piatra-Neamţ. Personale: New York, o colectivă în Germania (2002). Lucrări în colecţii: Franţa, Suedia, Olanda, Cuba, U. S. A., Israel, Republica Dominicană, Cuba. A publicat „Pictura pentru amatori”, 2008,
■ 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. În prezent, este stabilită în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia.
■ 19/1847 – n. Calistrat Hogaş, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi. În 1869, este numit profesor de „partea literară” şi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a înfiinţat la Piatra-Neamţ. A mai profesat la: Tecuci, Iaşi; Pensionul „Humpel”, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba şi literatura română şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă”, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debut publicistic în: „Corespondenţia provincială”; va publica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şapte numere din „Asachi” (a făcut parte din comitetul de redacţie, de la nr. 2). Alte colaborări: „Colectorulu literaru”; „Junimea Moldovei”, „Lupta”, „Munca”, „Năzuinţa”, „Viaţa românească”.
■ 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, n. la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…” – secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fără file, rondeluri”.
■ 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, Mănăstirea Văratic, Neamţ), poetă. În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena, urmând o lungă şi binecunoscută poveste de dragoste. Debut cu două schiţe (în „Noul curier român”, 1972). În 1887, se mută la Bucureşti, unde încearcă să-l sprijine moral pe Eminescu. Şi tot în 1887, apare volumul „Poezii”. Publică la: „Columna lui Traian” „Convorbiri Literare”, „Curierul Olteniei” „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul” „Revista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.
■ 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. După absolvire a lucrat în specialitate, în Italia şi Austria. În anul 1975, a venit în România ca şef de secţie filatură la întreprinderea mixtă româno-italiană, RIFIL, din Săvineşti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neamţ împreună cu întreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea şi dezvoltarea filaturii după model italian. Membru fondator al Camerei de Comerţ Italo-Române din Bucureşti (1994), a primit titlul de „Cavaliere dell’Ordine al Merito dela Repubblica Italiana”, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neamţ (1998). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 29/1965 – n. Lucian Tudorache, la Independenţa, Galaţi, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi. Membru U. A. P. Expoziţii personale (2000-2008): Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ; colective (1990-2008): Bucureşti, Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ; internaţionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucrări monumentale: „Germinaţie” II, Pârâul Rece; „Germinaţie”, Slănic Moldova; „Compoziţie” Hârlău; „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Piscul Galaţi; „Zburătăciune” I; „Victor Brauner”, „Mihai Eminescu”, Piatra-Neamţ; „Mihail Kogălniceanu”, Târgu-Neamţ; „Duhul apelor”, „Zburătăciune” II, Cucuteni Iaşi; „Galaţi; Compoziţie”, Muzeul de Artă Vâlcea; „Medievală”, Piaţa Morii, Bistriţa. Premii: Bienala „Lascăr Vorel”. Bursă UNESCO la Centrul European din Veneţia (2004).
Mai 2020
■ 1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti, Bacău, profesor universitar doctor în geografie (1973), cercetător. A absolvit Facultatea de Geografie a Universităţii (1965). Stabilit la Piatra-Neamţ (1988), cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”. A fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate (Marea Britanie, Japonia), al Comitetului de redacţie a Analelor Universităţii „Valahia” din Târgovişte, membru referent al Revistei „Catena” din Amsterdam ş. a. Autor a peste 200 de lucrări publicate, din care 50 în străinătate, organizator al Simpozionului Naţional Interdisciplinar „Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”, Premiul Academiei Române „Gheorghe Murgoci”, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 2/2008 – d. Maria-Tereza Gogu, la Piatra-Neamţ (n. 7. 09. 1919), profesoară, artist plastic.
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, (decedat 11.09.2018) la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al, ,Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1930 – n. Dorel Dorian la Piatra-Neamţ (d. 5. 11. 2014, Bucureşti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului, ,Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Electrotehnică (1953). Redactor la „Viaţa studenţească” şi la „Ştiinţă şi tehnică”, redactor-şef la „Realitatea evreiască”. A debutat cu „N-au înflorit încă merii”, povestiri (1955), volum urmat de „Dacă vei fi întrebat” (1959), „Secunda 58”, piesă cu care se va inaugura T. T. din Piatra-Neamţ (1961), urmate de alte creaţii ce vor alcătui volumele: „Teatru” (1969), „Teatru cu bile” şi „Ficţiuni pentru revolver şi orchestră”, „Anchetatorul SF şi forţele oculte”, „Foc în Calea Văcăreşti” ş. a.
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus. Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, 1970. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cercetat particularităţile culturii populare la catolicii din judeţele Neamţ şi Bacău; consultant ştiinţific la Asociaţia „Ecoforest” Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”,, ,Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş.
■ 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota-Botescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, Neamţ, contabilă, prozatoare, absolventă a Liceului „George Bacovia” din Bacău. S-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul „Mireasma clipelor de viaţă sau Manuscrisul cu şiret albastru” în 2006, după care a urmat un al doilea roman, „Ultima doamnă” în 2010.
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău. Ziarist. (d. 22.02.2016). Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul, ,Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la ziarul, ,Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei, ,Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului, ,Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte, ,Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri, ,În volbura apelor”.
■ 23/1871 – n. Garabet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucureşti), critic, istoric şi teoretician literar, prozator. Numele său este legat de Roman, pentru că aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind administrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşul dintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea „Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi de liceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde publică primele versuri, note de lectură, comentarii despre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudonimul Cezar Vraja.
■ 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul, ,Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (,,Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara şi Bucureşti; a înfiinţat: prima şcoală de electricieni şi mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Laureat al Premiului de Stat. O staţie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejarul, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.
■ 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
■ 31/1908, d. Nicu N. Albu (n. 2. 02.1852, la Piatra-Neamţ).
Iunie 2020
■ 1/1907 – d. Chiriac Nicolau, la Mănăstirea Neamţ (n. 1839, Piatra-Neamţ). A luptat pentru introducerea limbii române în locul celei slavone în serviciul divin; pentru organizarea învăţământului laic, iar Regele Carol I l-a decorat cu „Steaua României”. A ctitorit o nouă şcoală în satul Vânători-Neamţ. (8. 10, 1895) şi a pus bazele primei biblioteci rurale din Judeţul Neamţ (condusă de inimosul Constantin I. Oancea, din 13. 06. 1948 – până la decesul său).
■ 1/1946 – n. Petruş Andrei, la Goşmani, Neamţ, profesor, scriitor. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Filologie Iaşi, a predat, până la pensionare, la Liceul din Puieşti, Vaslui. Redactor la mai multe publicaţii („Visătorii”, „Amurg sentimental”, „Dor de dor”). Colaborator la: „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Cuvântul adevărului” (Canada). Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepuscul de miere”, „Într-un crâng de neuitări”.
■ 2/1943 – n. Cezarina-Georgeta Strătilă, profesoară. Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi. Activitate deosebită ca manager, în administrarea şcolii şi în organizarea unui număr important de manifestări didactice şi ştiinţifice (Simpozionul „Ştefan Procopiu”, de ex., de nivel naţional), multe dintre aceste acţiuni fiind susţinute material din fonduri proprii, chiar şi după pensionare. De numele său se leagă înfiinţarea Fundaţiei Grup Şcolar Chimie şi continuarea publicării revistelor şcolare, „Anotimpuri” şi Anuarul şcolii.
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă, „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 13/1949 – n. Eugen Steţcu, la Roman, poet format în cenaclurile literare „Cezar Petrescu” şi „Panait Muşoiu” din oraşul natal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric şi criticul literar Neculai Gr. Steţcu. Debut (1996) cu placheta „Mitologii şi sentimente”, cu o prefaţă de Eugen Simion, urmată de „Pe vocala unui zeu”, 2005 şi „Pânza mov a obsesiei”, 2012.
■ 14/1918 – n. Maria Celmare-Nicolau, la Piatra-Neamţ (d. 1998, Bucureşti), scriitoare. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Iaşi. Profesoară în oraşul natal. Cu Har. Mihăilescu şi Dumitru Almaş, scoate Revista „Petrodava”. Conduce Revista „Flori de munte” a elevelor Şcolii Normale de Fete. Colaborări: „Zodii de cumpănă” (Freiburg), „Căminul românesc” (Geneva), „Mioriţa noastră” (New York). Scrieri: „Catrinel”, povestiri, 1994; „Poezii patriotice”; „Lumini din suflet”, 1995; „Scrisori însângerate”, 1997, toate la Mannheim .
■ 14/1961 – n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neamţ, poet. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca. Debut în Revista „Amfiteatru” (1982), Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ, premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie: „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc” ş. a.
■ 16/1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Căciuleşti, Neamţ (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neamţ). general de corp de armată. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Război. S-a distins în timpului Primului Război Mondial în luptele de la Slănic-Moldova şi Cireşoaia. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist, a fost arestat şi umilit, drept pentru care, după eliberare, când se va încerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar general al Ministerului Apărării, comandant de divizie, de Corp de Armată, de Armată.
■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2. 04. 1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o numeau localnicii, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră la Spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din 1903 se stabileşte la Piatra-Neamţ. La 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitată de Nicolae Iorga, iar manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat în faţa casei sale.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan, la Icuşeşti, Roman (d. 22.07.2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (colab.) al primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). A editat – singur sau în colaborare: Revista „Zigzag” (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor TT. A participat la realizarea unor manifestării cu public, „Antologia Scriitorilor Români Contemporani” şi „Colocviile critice”. Colaborări: ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”; „Arta euritmiei, 74 de sonete”, şi cărţi didactice. („Repere literare şi stilistice” ş. a.)
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, Neuville, Franţa). Muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal. Se consacră muzicii şi pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), debutând în 1945 la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Musicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
Constantin TOMŞA