Noiembrie 2020
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia)
■ 3/1939 – n. Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Bălăneşti (azi, Bârgăuani), Neamţ, profesor, eseist, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Cariera didactică: învăţător, institutor şi profesor gradul I (Piatra Şoimului, Piatra-Neamţ). Director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă Neamţ. Colaborări: „Albina”, „Antiteze”, „Asachi”, „Apostolul”, „Conta” „Ceahlăul”, „Monitorul literar şi artistic”, „La Tazlău”, „Ţara Hangului”, „Realitatea”. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”; în redacţiile: „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Cărţi: „Împătimit de lectură. I-IV”, „Revista «Apostolul». Bibliografie”; „Revista «Asachi». Bibliografie”; „Contemporan cu ei”, eseurile monografice: „Lucian Strochi”; „Cristian Livescu”; „Costache Andone” (colab.); „Petrodava 2000” (colab.); „A. Î. Nţ., Un secol de existenţă” (coord.), „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ”; „CONSTANTIN MUNTEANU, un observator fin, un analist profund”.
■ 6/1878 – n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. Antrepriza „Carol Zani” a realizat: Şcoala Primară din Tarcău; în Piatra-Neamţ: Palatul Administrativ, Gara (nouă), Biserica „Precista”, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare şi bisericile din: Grinţieş, Dreptu, Hangu ş. a.
■ 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Petru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, ca fotograf al Curţii Regale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o revăz”.
■ 7/1950 – n. Theodor-George Calacan, la Târgu-Neamţ, a absolvit Şcoala de Biblioteconomie, Bucureşti (1974); bibliotecar şcolar în oraşul natal, până în 2010, când s-a mutat la Bacău. A debutat în Revista „Convorbiri literare”. Membru fondator al Fundaţiei „Ion Creangă” din Târgu-Neamţ şi al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Membru al U. S. (1997). Debut editorial: „Statui albastre”, (1987). Alte cărţi: „Confesiuni despre neant”; „Bărbierindu-l pe Kafka”; „Carte pentru copii şi adolescenţi” (antologie); „Atelierele lui Belfegor”.
■ 7/1960 – n. Liliana Moldovanu, la Cerţeşti, Galaţi, profesoară, autoare de dramatizări, a urmat Facultatea de Filologie din Iaşi, devenind profesoară de limba şi literatura română cu gradul didactic I la Şcoala cu Clasele I-VIII, Nr. 1 din Roman. Preocupată de arta dramatică, a regizat cu elevii peste cincizeci de schiţe şi piese de teatru, obţinând numeroase premii, iar apariţia cărţii „O altfel de scenă politică” este încă o mărturie a faptului că, pentru Liliana Moldoveanu, teatrul este un mod de viaţă. Tot ea este şi autoarea cărţii „Aspecte folclorice în Sagna-Neamţ”.
■ 10/1910 – n. Nicolae Gr. Steţcu, la Galbeni, Bacău (d. 12. 05. 1995, Bacău), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului „Roman-Vodă”, licenţiat în litere şi filozofie (Iaşi), membru activ al Institutului de Literatură din Cernăuţi, profesor la Liceul Comercial de Băieţi (din 1946) şi la Liceul „Roman-Vodă” (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asociaţiei Culturale „Miron Costin”. A debutat în publicistică cu articolul „V. Alecsandri, scrisori inedite” (1937). A colaborat la publicaţiile: „Ateneu”, „Făt-Frumos”, „Descătuşarea” (Roman), „Ceahlăul”. A realizat, în colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă». 1872-1972” (1972). Postum i-a fost publicată cartea „Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu”, 2013.
■ 10/1932 – n. Ştefan Cazimir, la Iaşi, (la naştere, prenumele Ştrul), specialist în literatura secolului al XIX-lea. A absolvit Liceul la Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie din Bucureşti (1955). Cadru didactic, doctor în filologie (1967). Vicepreşedinte al Asociaţiei Umoriştilor Români. După 1990, deputat în Parlamentul României, din partea Partidului Liber-Schimbist, pe care el l-a fondat. Debut în Revista „Steaua” (1957), editorial, cu antologia „Pionierii romanului românesc” (1962). Alte cărţi: „Caragiale. Tensiunea lirică”; „Universul comic”; „Stelele cardinale”; „Nu numai Caragiale”; „Alfabetul de tranziţie”; „I. L. Caragiale faţă cu kitschul”; „Pentru contra”; „Râsete în Parlament”; „Caragiale e cu noi!”; „De ce, nene Iancule?”; „Potcoave de purici”.
■ 14/1965 – n. Mirela Robu (pseud. Mirelei Clopoţel), la Piteşti, profesoară, poetă. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (2005) şi este profesoară la Şcoala Profesională Specială „Ştefan cel Mare”, unde, a înfiinţat Cenaclul „Lumina” şi un cerc de lectură. Ca profesor, este autoare a câtorva lucrări ştiinţifice publicate în revistele: „Iniţieri didactice”, (Iaşi); în „Auxiliar metodic” şi în Anuarul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” (Piatra-Neamţ). A debutat în Revista „Ateneu” (iunie, 1999) şi a colaborat cu poezie în revistele: „Asachi”; „Credinţa neamului”; „Cronica”; „Porunca iubirii”; „ECO-uri”, Prima carte de versuri publicată: „Calea robilor”, 2005.
■ 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti), filosof, a frecventat Şcoala Domnească din Târgu-Neamţ (1853), Gimnaziul Central din Iaşi; primeşte o bursă şi face studii comerciale în Belgia (1869-1871). În 1972, a obţinut diplomă în drept şi va preda la Universitatea din Iaşi. Devine membru al „Junimii” (1873) şi va publica, în „Convorbiri literare”, scrieri filosofice: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulaţiei universale”, „Încercări de metafizică” şi versuri. În 1879, devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), în guvernul lui Ion C. Brătianu; membru al Curţii de Casaţie. Lucrări apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922; 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
■ 15. 11. 1980 – d. Natalia Mihăilescu, la Piatra-Neamţ (n. Tistu, 1876 Piatra-Neamţ), institutoare. A urmat Şcoala de Fete Nr. 1 din localitate, apoi Şcoala Centrală de Fete din Iaşi, transferată (1898) la Şcoala Normală de Fete. A predat la Hangu (unde, în 1900, o descoperă Spiru Haret şi o trimite în schimb de experienţă în Austria, Germania, Elveţia şi Franţa, 1903-1905), la Bălţăteşti, Neamţ, la Tulcea, Galaţi, Focşani, Piatra-Neamţ (Şcoala de Fete Nr. 3, 1918-1922; Şcoala de Fete Nr. 5, şi directoare, de la 1. 09. 1922). A făcut parte din Societatea Feminină „Crinul vieţii”, Liga Culturală, Crucea Roşie, a fondat Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române. A colaborat la reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare; distinsă cu numeroase medalii.
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, Consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al revistei „Luceafărul”. Colaborări: „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna” ş. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 27/1940 – n. Ioan I. Scurtu, la Dochia, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie Bucureşti, profesor universitar, doctor, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al A. O. Ş. din România. A fost director general al Arhivelor Naţionale, membru în Consiliul National al Istoricilor din România, de pe lângă Academia Româna (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Române (1983), pentru „Viaţa politică din România. 1918-1944”; premiul „Gheorghe Brătianu” al Fundaţiei „Magazin istoric” (2003).
■ 28. 11. 1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998, lucrează, la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Debut cu articole şi cronici sportive, fiind nominalizat la prima ediţii a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Este autor al volumului „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011). Colaborări: „Asachi”; „Antiteze”; „Ceahlăul”; „Mesagerul de Neamţ”; „Monitorul de Neamţ”; „Realitatea”; Radio România Cultural; TVR. Cultural.
■ 29/1875 – n. Ioan Popa-Burcă, la Piatra-Neamţ (d. 25. 05. 1937, Bucureşti), profesor, geograf, autor de manuale şcolare, publicist. A absolvit Liceul Naţional din Iaşi (1885-1893). Licenţiat în ştiinţe naturale, la Universitatea Bucureşti (1896). Titular la Liceul „Mihai Viteazul” (din 1897). Concomitent, asistent la Institutul de Fiziologie al Facultăţii de Ştiinţe (1904-1905) şi la Muzeul de Istorie Naturală (1905-1924). Manuale didactice: „Atlasul geografic pentru şcolile secundare”; „România şi ţările locuite de români”; „România (1866-1906)”; „Harta agronomică a României”. Autor al hărţilor murale ale continentelor şi ale României Mari.
■ 29/1949 – n. Gheorghe Hibovski, la Dumbrava Roşie, Neamţ, poet, autor dramatic, regizor, absolvent al Universitatea de Arte „George Enescu”, Iaşi, (2008). După cursurile liceale, a practicat diverse îndeletniciri (1970-2006): în domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor artistic, la casele de cultură Bicaz şi Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala de Arte, a scris scenarii, caiete de regie si scenografie şi a interpretat mai multe roluri; a iniţiat proiecte culturale (Teatrul de Iniţiere „Act” şi Festivalul de Teatru „Yorick”, Teatrul de Joaca, Teatrul „Tandem”). A primit Premiul pentru proză la Concursul „Mihail Sadoveanu” (1982). Membru al U. S. (2011). Cărţi: „Cloaca maxima”; „Circus maximus”; „Viclenii de păsărar”; „Descreieraţii”; „Pisica năzdrăvană!”; „Parcul Libertăţii”; „Caiet de dramaturgie, I-IV”; „Teatrul şi principiile lui generatoare”; „Om şi mască”.
■ 30/1860 – n. Vasile Morţun, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Absolvent al Şcolii Nr. l din Roman, al Institutul Academic Iaşi, al Facultăţii de Litere, Sorbona. Membru fondator al cercului socialist şi al revistei „Dacia viitoare” (Paris), continuată la Bruxelles. La Iaşi, conduce Revista „Contemporanul”; împreună cu I. Nădejde, scoate „Critica socială” şi „Revista socială”. A înfiinţat gazeta „Muncitorul”, organ al mişcării socialiste. Deputat de Roman. Intră în Partidul Liberal (1899), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1902), Ministru de Interne (1914-1916).
Constantin TOMŞA