■ 1. 11. 1823 – n. Lascăr Catargiu, la Dobreni, Ţinutul Neamţ (d. 30. 03. 1899, Bucureşti), om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Cea mai avizată voce a conservatorismului românesc. Prim-ministru (patru mandate) şi ministru de Interne (cinci mandate). Ales în două rânduri preşedinte al Adunării Deputaţilor (1866-1867; 1888-1889). Ion Luca Caragiale îl considera „român neaoş, fără declamaţii teatrale, fără apucături zănatece, dinastic până la târâre, patriot cuminte şi dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund ţara şi lumea ei”.
■ 1/1860 – n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ), memorialist. După Şcoala Domnească, frecventată în oraşul natal, a urmat Gimnaziul Clasic. La Piatra-Neamţ a fost: avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918), timp în care s-a terminat Bulevardul „Emil Costinescu”, s-au reparat unele străzi, s-au construit trotuare şi uzina de apă. I-a cunoscut pe I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Morţun, Mihai Kogălniceanu, I. I. C. Brătianu, Alexandru Averescu, însoţindu-i pe Muntele Ceahlău. A făcut parte din redacţia Revistei „Apostolul”. Colaborări: „Avântul”, „Îndreptarea”, „Reformatorul” ş. a. Scrieri: „George Panu la Durău”; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”.
■ 1/1895, n. Mihail D. Stamate, la Târgu-Neamţ (d. 7. 05. 1978. Bucureşti), poet, prozator, absolvent al Şcolii Normale „Vasile Lupu”, Iaşi. Se transferă la Bucureşti (1939); inspector şcolar, după 1948, inspector general în Ministerul Învăţământului. A publicat culegeri legate de viaţa şcolii (,,Izvorul tămăduirii”, „Şcoala şi formarea caracterului”), versuri („E ceasul din urmă”, „Tăcerea”, „Murmur de izvoare”, „Litanii de seară” ş. a.). În redacţiile: „Zori de zi”, „Petrodava”, „Apostolul”, „Glasul poporului”. La „Săptămâna” (Târgu-Neamţ, 1934-1935), a publicat, număr de număr, articole politice. Pseudonime: M. S. Cyrus, Mihai/Natalia Ramură, Stamilo ş. a.
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia, v. fişa lunii septembrie.)
■ 3/1939 – n. Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Neamţ, profesor, eseist, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Profesor gradul I, director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă Neamţ. Colaborări: „Antiteze”, „Asachi”, „Apostolul”, „Conta”, „La Tazlău”, „Ţara Hangului”, „Realitatea” ş. a. În redacţiile: „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Cărţi: „Împătimit de lectură. I-IV”, „Revista «Apostolul». Bibliografie”; „Revista «Asachi». Bibliografie”; „Contemporan cu ei”, eseurile monografice: „Lucian Strochi”; „Cristian Livescu”; „Costache Andone” (colab.); „Petrodava 2000” (colab.); „A. Î. Nţ., Un secol de existenţă” (coord.), „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ” ş. a.
■ 6/1878 – n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. Antrepriza „Carol Zani” a realizat: Şcoala Primară din Tarcău; în Piatra-Neamţ: Palatul Administrativ, Gara (nouă), Biserica „Precista”, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare şi bisericile din: Grinţieş, Dreptu, Hangu ş. a.
■ 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Peru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti ca fotograf al Curţii Regale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o revăz”.
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ. Colaborări: „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica” ş. a. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»„; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a.
■ 10/1910 – n. Nicolae Gr. Steţcu, la Galbeni, Bacău (d. 12. 05. 1995, Bacău), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului „Roman-Vodă”, licenţiat în litere şi filozofie (Iaşi), membru activ al Institutului de Literatură din Cernăuţi, profesor la Liceul Comercial de Băieţi (din 1946) şi la Liceul „Roman-Vodă” (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asociaţiei Culturale „Miron Costin”. A debutat în publicistică cu articolul „V. Alecsandri, scrisori inedite” (1937). A colaborat la publicaţiile: „Ateneu”, „Făt-Frumos”, „Descătuşarea” (Roman), „Ceahlăul”. A realizat, în colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă». 1872-1972” (1972). Postum i-a fost publicată cartea „Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu”, 2013.
■ 14/1844 – n. Constantin D. Stahi, la Dobreni, Neamţ (d. 18. 06. 1920, Iaşi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), Şcoala de Arte Frumoase, ambele din Iaşi, Facultatea de Belle Arte, München (1878). A participat la expoziţii în Germania. Profesor de gravură la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. A participat la zugrăvirea bisericii din Negreşti, Neamţ. Expoziţii naţionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucureşti). În expoziţia românească itinerantă (1929, Olanda). Numeroase distincţii. Prima mare retrospectivă itinerantă la Iaşi (iunie-iulie 1971) şi Piatra-Neamţ. Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine câteva „naturi statice” semnate de el.
■ 15/1957 – n. Mihaela-Liliana Matasă de Rivas, graficiană, absolventă a Liceului „Petru Rareş”, a Şcolii Populare de Artă, ambele din Piatra-Neamţ, şi a Facultăţii de Arte Vizuale „Rafael Monosterias”, Maracay. Căsătorită în Venezuela (1980), va expune (1985, 1987). A mai fost prezentă în expoziţii colective de ceramică în Spania, de grafică în Columbia şi Japonia (1988), în expoziţii itinerante în Ciudat de Mexico (1990), într-o personală la Sydney, Australia (1994), la Piatra-Neamţ, două expoziţii personale (1984, 1996), când a donat Muzeului de Artă din localitate mai multe lucrări de grafică.
■ 18/1864 – n. Panait Muşoiu, la Roman (d. 1944, Bucureşti), publicist. Cu G. Ibrăileanu şi Eugen Vaian, scoate revista bilunară „Şcoala nouă”. A condus şi revistele: „Mişcarea socială”, „Revista ideii”. Colaborări: „Lumina”, „România viitoare”, „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Românu”. Scrieri: „Făţarnicii”; „Teoria valorii” (Karl Marx). Traduceri: „Determinismul social”; „Manifestul P. C”, de Karl Marx, „Ceva despre socialismul belgian”, „Despre mişcarea socialistă”. Alte traduceri din latină, greacă, italiană, franceză, germană şi rusă.
■ 21/2007 – d. Ioanichie Balan, la Mănăstirea Sihăstria (n. 10. 02. 1930, Stăniţa, Neamţ, v. fişa lunii februarie.)
■ 24/1909 – n. Ion Sofia Manolescu, Piatra-Neamţ (d. 31. 05. 1993, Bucureşti), scriitor. Facultatea de Agronomie din Bucureşti. Debut cu versuri în „Carnet literar” (Buzău, 1932). A redactat, cu Silviu Roda, Revista „Foc tânăr” (1934, Roman). Colaborări la multe publicaţii literare. După 1945, are interdicţie de semnătură şi revine în presă abia în 1957. Prima carte „Odihna neagră”, versuri (1936). Alte cărţi: „Muntele ascuns”, „Întâlnirea cu focul”, Membru al S. S. R. recomandat de Tudor Arghezi şi Gala Galaction.
■ 26/1897 – n. Laurenţiu Busuioc (din botez, Ioan), la Bistricioara, Neamţ (d. 12. 07. 1962, Craiova), teolog. A absolvit Seminarul Teologic, Galaţi (1919) şi Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Doctor în teologie (1924), cu specializare la Strasbourg. Călugărit la Mănăstirea Neamţ (1919). A organizat şi a condus Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamţ (1926-1927), preot la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, profesor la Academiile Teologice din Oradea şi Caransebeş şi rector, vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (1949-1962). Scrieri în Almanahul Academiei Teologice din Caransebeş şi în publicaţiile „Legea românească” (Oradea), „Foaia diecezană” „Altarul Banatului” ş. a.
■ 26/1952 – n Cojocaru-Filipiuc Vasile, la Borca, Neamţ, poet, absolvent al Liceului „Mihail Sadoveanu” din satul natal şi al Institutului Politehnic din Iaşi, în prezent, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, a publicat volume de versuri (2006-2012): „S-a tot dus râul… A rămas râul”, cuvânt înainte, de Irina şi Diana-Adela Ioniţă, Ioan Alexandru; „Scrisoare către Moş Crăciun”, cuvânt înainte, de Diana-Adela Ioniţă; „Înţelepciunea din anotimpuri”, pref., de Diana-Adela Ioniţă.
■ 27/1962 – n. Dumitru Bostan jr., la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Academia de Artă, Bucureşti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neamţ. Debut la Salonul Anual de Artă Piatra-Neamţ (1983). Participă la expoziţii (1986-2008): „Lost Art Gallery” New York, Salonul Naţional de Grafică „Artexpo”, „Artă şi sacralitate” Iaşi, „Peisajul Românesc”, la World Trade Center Bucureşti, Oscillations-Transgressions, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, United Nations Center Bucureşti, ş. a. Expoziţie de grup la Institutul Cultural Român de la Veneţia. Este autorul albumului de artă „Biarritz si loin si proche”, Franţa.
■ 28/1923 – n. Clement Pompiliu, la Scăeni-Prahova (d. 1985), sculptor, a absolvit Academia de Belle Arte, Bucureşti, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala Populară de Artă, membru U. A. P. A fost prezent în numeroase expoziţii colective de sculptură şi pictură la Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ. A expus la Anuala de Stat, Bucureşti (1952). Unica personală, la Piatra-Neamţ (1969). Lucrări de for public în Piatra-Neamţ, Roman, Bacău, Slănic Moldova. Distins cu Meritul Cultural şi premii la Festivalul „Cântarea României”.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură, a debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982), stabilit la Piatra-Neamţ. Este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004), la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”, „Galeria Top Art”, Galeriile „Vert”, T. T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a.
■ 28. 11. 1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998, lucrează la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Debut cu articole şi cronici sportive, nominalizat la prima ediţie a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Cărţi: „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011); „Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ”, 2022 (coautor). Colaborări: „Asachi”; „Antiteze”; „Ceahlăul”; „Mesagerul de Neamţ”; „Monitorul de Neamţ”; „Realitatea”; Radio România Cultural; TVR. Cultural.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).