■ 1934 – a apărut „Apostolul” nr. 1, „revistă didactică-literară pentru învăţământul primar”, mai târziu, „apare sub auspiciile Asociaţiei Profesorilor şi Învăţătorilor din Judeţul Neamţ”; apoi, „apare o dată pe lună sub îngrijirea unui cerc de colaborare” (C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M. D. Stamate, I. Rafail, M. Avadanei). „Abonamentul 60 lei, anual, plătibil în 2 rate. Abonament de susţinere 200 lei anual. Redacţia şi administraţia: C. Luchian, Revizoratul Şcolar Piatra-N.”[eamţ]. Redacţia şi administraţia revistei aparţin când Cercului Didactic Piatra-Neamţ, când Inspectoratului Şcolar Neamţ. Se tipăreşte: la „Lumina” – Piatra-N.[eamţ], Tipografie, Seriotypie, legătorie cărţi; la Institutul de Arte Grafice „Gh. Asachi Soc. Cooperativă – Piatra-N.[eamţ]. Din martie 1999, apare seria nouă, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ (redactor-şef: Mircea Zaharia). Colecţiile ambelor serii ale Revistei „Apostolul”, pot fi consultate la Biblioteca „Gh. T. Kirileanu” din Piatra-Neamţ. (v. Constantin Tomşa, „Revista «Apostolul». Bibliografie”, 2008)
■ 3/1908 – n. Nicolae C. Cristoveanu, la Roman (d. 12. 01. 1993, Bucureşti), prozatorul, memorialist, traducător. Facultatea de Drept, Bucureşti (1933), doctor în drept la Paris. Referent şi consilier juridic al Băncii Naţionale. După 1945, până la pensie, a fost muncitor necalificat, planificator, fotograf, economist. Membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (1957), organizează 57 de expoziţii naţionale şi 33 internaţionale, obţinând 28 de premii şi menţiuni. Pasionat de vânătoare, scrie cu predilecţie literatură cu tematică cinegetică. Volume: „Veche patimă, vânătoarea…” (1980); „Alte întâmplări de vânătoare…” (1983); „Freamătul pădurii” (1989)
■ 8-10/1935, se desfăşoară, la Timişoara, Congresul Asociaţiei Culturale a Învăţătorilor Români. A fost ales preşedinte institutorul pietrean Leon Mrejeriu, care, fiind prefect, a trecut sarcina lui D. V. Toni.
■ 10/1949 – n. Toma Roată, la Păstrăveni, Neamţ. 1963, Facultatea de Arte Plastice Bucureşti. Expoziţii personale: Bucureşti. Expoziţii de grup: Argentina, Cehoslovacia, Belgia, Italia, Iugoslavia, Franţa, Mexic, Polonia, Suedia. În 1979, a părăsit definitiv România şi s-a stabilit la Bruxelles, deschizând mai expoziţii în diverse galerii din Belgia.
■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ). Liceul „Ferdinand I”, din Bacău, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, Bucureşti, secţia teatrologie (ambele cu întreruperi, fiind condamnat „pentru uneltire contra ordinii sociale”). Angajat ca pictor executant-lucrări la Teatrului de Stat din Bacău (1952-1954). Deşi teatrolog, a lucrat pe diferite şantierele de construcţii, datorită dosarului politic. Din 1961, va fi angajat la T. T., unde, de-a lungul celor peste trei decenii, până la pensionare (1992), a fost, pe rând, pictor-executant, secretar literar, director, regizor artistic; director artistic, consilier artistic, confirmând crezul vieţii sale: „singura mea raţiune de a exista este teatrul”. A debutat publicistic în (1957), în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, în nume propriu şi cu pseudonimul V. Negrea. Colaborări: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Ceahlăul”, „Informaţia Primăriei”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa Neamului” ş.a. A dramatizat poveşti celebre, în nume propriu („Inimă rece”, „Albă ca Zăbava şi cei şapte pitici”, „Cartea junglei” etc.) şi în colaborare („Vrăjitorul din Oz”, cu Paul Findrihan). „Câteva piese originale” alcătuiesc volumul de debut, „Teatru”. Membru U. S. R. (2000).
■ 13/1953 – n. Moscu Copel, la Piatra-Neamţ. Liceul „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1973) şi I. A. T. C. (1979). Fotograf la ziarul „Ceahlăul”. Director al Studioului de Film „Alexandru Sahia” (1990-1992). Autor de filme documentare: „Seraliştii”, „Căutătorii de aur”, „Pe malul Ozanei”, „Vârstă de aramă”, „Şcoala mea iubită”, „Am ales libertatea” ş. a.
■ 17/1869 – n. V. A. Trifu, la Făget, Jidoveni, Târnava Mică (d. 2. 05. 1927, Piatra-Neamţ). Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Profesor la Giurgiu şi Călăraşi. Studii „speciale de limbă şi literatură germană” (Leipzig). Profesor de limba germană la Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ (1904), director (1911-1912 şi 1922-1927). Cu ajutorul deputatului Leon Mrejeru, a extins spaţiul liceului prin supraetajare. A realizat cea mai bună traducere din germană (până la el) a cărţii „Nibelungii – Gudruna”. Alte scrieri: „Întoarceri pe meleagurile copilărie” (memorii); „Din trecutul Liceului «Petru Rareş» Piatra-Neamţ” (1924). În 1929, la aniversarea a 60 de ani de existenţă a Gimnaziului „Petru Rareş”, a fost dezvelit bustul său, lucrare a lui V. A. Gheorghiţă.
■ 17/1878 – n. Alberto Cirilo, la Odessa (2. 07. 1950, Piatra-Neamţ). Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică, Iaşi. Profesor la: Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Gimnaziul „Ştefan cel Mare”, Liceul Internat şi Liceul Naţional. În 1914, se stabileşte la Piatra-Neamţ, titular la catedra de muzică a Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” şi ore la Liceul „Petru Rareş”. Compune operete, realizează armonizări compoziţii pentru cor, pian, vioară şi orchestră. La Expoziţia Naţională (1906), primeşte medalia de bronz pentru scrieri muzicale.
■ 19/1963 – n. Viorel Nicolau, la Piatra-Neamţ. A absolvit Facultatea T.C.M. din Braşov, a lucrat ca inginer la I.M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, este librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii şi a înfiinţat prima librărie-anticariat privată din Neamţ. Ca unul dintre cei mai buni colecţionari de cărţi poştale ilustrate a fost distins cu medalii şi diplome, ca expozant, cooptat în jurii, comisar de expoziţie (Istanbul, 2007), în colectivul de organizare a EFIRO 2008, cea mai mare expoziţie din România. A organizat peste 20 de ediţii ale Simpozionului Naţional de Cartofilie şi ale Târgului Colecţionarilor de la Piatra-Neamţ. Este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ (2003). Autor, coautor şi colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii şi editor prin Editura „Cetatea Doamnei”. Colaborează cu articole de specialitate în presa locală şi centrală. La mulţi ani!
■ 20/1898, în prezenţa ministrului Spiru Haret, s-a inaugurat localul Şcolii Primare de Băieţi Nr. 3 (azi, Şcoala Nr. 2), director Gheorghe Nicolau, căruia, în 1936, aici, i s-a ridicat un bust.
■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timişoara. Conservatorul „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedra în Judeţul Neamţ., ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul de Neamţ”), colaborări la radio şi tv.: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiri literare” (Iaşi), „Actualitatea muzicală”, „Bravo”, „Salut” (Bucureşti). Interpret şi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadoveniana”) al revistei „Tribuna”. Două volume, interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală, din ciclul „Privilegii” (2004, 2005), La mulţi ani!
■ 22/1926 – n. Benedict Dabija, la Piatra-Neamţ (d. 29. 05. 1962, Bucureşti). Actor. Liceul „Petru Rareş”, Institutul de Teatru din Bucureşti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucureşti. Filme: „Moara cu Noroc”, „Ciulinii Bărăganului”, „Erupţia”, „Aproape de soare”, „Setea”, „Celebrul 702”, „Porto-Franco”, „Tudor”. A jucat şi în teatrul radiofonic.
■ 26/2000, d., la Piatra-Neamţ, Cătălin-Florin Stupcanu (n. 2.04.1938, la Filioara, Agapia, Neamţ), profesor, ziarist, scriitor, om de aleasă cultură. Facultatea de Istorie, Iaşi. A lucrat în învăţământ, în presă (ziarele „Flacăra” şi „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ, „Steagul Roşu”, din Bacău), a fost director al Muzeului de Istorie din Neamţ. Volumul „Zăpadă şi fum (scrieri de tinereţe)” a apărut postum.
■ 27/1919 – n. Costache Andone, la Filipeni, Bacău. Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” Iaşi. Animator al vieţii cultural-ştiinţifice şi sportive din Piatra-Neamţ. Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi preşedinte al Filialei Neamţ. Distins cu numeroase diplome şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a. La mulţi ani!
■ 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău. Facultatea de Studii Economice, Iaşi Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Amintim câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului, I-III”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”; „Hăituirea” teatru; „Stenogramele unui ataşat militar”, proză; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”, proză; „Gilberti”, proză; „Infernul de ceară”, versuri; „Hronicul hergheliilor hoinare”; „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”; „Tazlău, un sfert de infinit”. La mulţi ani!
■ 29/1974 – n. Adrian G., Romila la Piatra-Neamţ, eseist, publicist, prozator. Absolvent al Liceului Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa (1989-1993), al Facultăţii de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi(1994-1998); Profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ. Membru fondator al Clubului „Outopos”, cu cenaclu şi revistă proprii (1998). A debutat cu poezie în „Symposion”(1996). A colaborat la Radio Iaşi (Emisiunea „Convorbiri literare”, 2010). Debut editorial: „Imaginea Raiului în cultura populară, eseu de antropologie” (2009). Premiul pentru critică al Fundaţiei „Luceafărul” şi al revistei omonime (2005), Premiul „Daniil Sandu Tudor” şi Premiul Filialei U. S. S. R. Iaşi (2009). Alte cărţi: „De-a dragostea şi drumul. Staţii de lectură” (2010) şi „În drum spre sud. Roman de aventură” (2012). Membru al U. S. R.
■ 30/1961, prin Decret al Consiliului de Stat, se trece la învăţământul general obligatoriu de 8 clase şi la învăţământul de cultură generală de 12 ani. (C.T.)