Având în vedere faptul că în anul 2016 au fost adoptate noile planuri-cadru pentru învăţământul gimnazial, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3590/ 05.04.2016, iar în 2017 au fost elaborate noile programe şcolare pentru gimnaziu, programe aprobate prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393/28.02.2017, este important să analizăm ce schimbări aduce noua reformă curriculară la acest nivel de învăţământ.
Atât planurile-cadru cât şi programele şcolare au fost elaborate avându-se în vedere profilul de formare al absolventului ciclului gimnazial. Profilul de formare stabileşte competenţele care urmează a fi dobândite de către absolventul unui nivel de învăţământ. Definind competenţa drept ansamblul cunoştinţelor (noţiunilor teoretice), abilităţilor şi atitudinilor manifestate de viitorul absolvent, vom şti cu uşurinţă care sunt domeniile/disciplinele prin studiul cărora elevii pot dobândi, la finalul nivelului de învăţământ, profilul de formare respectiv.
Ca urmare a eforturilor de optimizare a educaţiei la nivel european, din perspectiva adecvării şcolii la caracteristicile pieţei muncii, Comisia Europeană a redactat şi promovat încă din anul 2006 un document care îşi propune să ofere un „profil de formare european” structurat pe baza a opt competenţe cheie: comunicare în limba maternă; comunicare în limbi străine; competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; competenţe digitale; a învăţa să înveţi; competenţe sociale şi civice; spirit de iniţiativă şi antreprenorial; sensibilizare şi exprimare culturală.
Chiar dacă, la o primă vedere, aceste competenţe par a fi ceva mai greu de atins, consider că trebuie analizat modul în care disciplinele de studiu pot forma şi dezvolta fiecare din cele opt competenţe, astfel încât să contribuie la formarea profilului absolventului. În cazul de faţă, ne întrebăm prin ce modalităţi poate contribui educaţia religioasă la atingerea celor opt competenţe?
Aş dori să ofer, sumar, doar câteva exemple, tema rămânând deschisă tuturor profesorilor de specialitate:
Comunicarea în limba maternă poate fi uşor dezvoltată la toate orele de religie, întrucât procesul de predare-învăţare-evaluare se realizează în limba română. Totodată, subiecte precum literatura română veche (primele manuscrise, traduceri, tipărituri), literatura religioasă, cultul creştin etc., contribuie substanţial la îmbogăţirea vocabularului elevilor, la exprimarea şi interpretarea conceptelor, ideilor, faptelor şi opiniilor în formă orală şi scrisă precum şi interacţiunea lingvistică în maniere adecvate şi creative într-un registru al contextelor culturale, toate acestea determinând o mai bună comunicare în limba maternă.
Competenţa de comunicare în limbi străine este atinsă şi se dezvoltă prin diverse proiecte internaţionale în care pot fi implicaţi elevii, prin prezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor altor popoare legate de marile sărbători (Naşterea Domnului, Învierea Domnului etc.), intonarea unor cântece şi colinde în diverse limbi moderne, alcătuirea de portofolii cuprinzând modul în care se desfăşoară sărbătorile unor popoare etc.
Poate că mulţi se întreabă, cum ar putea fi dezvoltate, în cadrul orelor de religie, competenţele matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii. Nimic mai simplu: la majoritatea subiectelor din Vechiul şi Noul Testament, elevii au de a face cu noţiuni de geografie a Palestinei biblice, a popoarelor vechi-testamentare, precum şi cu diverse unităţi de măsură, modalităţi de calcul, formule, construcţii, monede etc., specifice perioadelor studiate. Totodată, în cazul organizării unor acte caritabile în care sunt implicaţi elevii, a unor excursii şi pelerinaje în ţară sau peste hotare, li se dezvoltă elevilor atât competenţele matematice, cât şi cele antreprenoriale, sociale şi civice.
Competenţa digitală implică utilizarea calculatorului pentru a accesa, evalua, stoca, produce, prezenta, schimba informaţie, precum şi comunicarea şi participarea în reţele prin intermediul internetului. În contextul actual, chiar exceptând desfăşurarea cursurilor în regim on-line, aproape că nu există oră la care să nu dezvoltăm această competenţă.
O competenţă mai greu de atins pentru toate disciplinele de studiu o constituie aceea de a învăţa să înveţi. Perseverenţa în cadrul învăţării, organizarea propriei învăţări, inclusiv managementul timpului şi al informaţiei, atât la nivel individual cât şi de grup, implică şi conştientizarea procesului şi a nevoilor de învăţare, identificarea oportunităţilor precum şi depăşirea obstacolelor pentru a avea succes în învăţare. Competenţa presupune achiziţia şi procesarea de noi cunoştinţe şi deprinderi precum căutarea şi valorificarea sprijinului exterior pentru învăţare. Tocmai acum şi aici se văd competenţele dobândite în şcoală: ce va şti şi ce va putea realiza concret elevul după absolvirea unui ciclu de învăţământ? Având în vedere scopul formativ (educativ) al educaţiei religioase, consider că această disciplină contribuie substanţial la dezvoltarea acestei competenţe.
Competenţele sociale şi civice se dezvoltă punând în aplicare mesajul învăţăturii de credinţă expus în pildele rostite de către Mântuitorul Iisus Hristos, prin modelele morale de urmat, conducând la participarea în viaţa civică pe baza cunoaşterii conceptelor şi a structurilor societăţii.
Spiritul de iniţiativă şi antreprenorial vizează transformarea ideilor în acţiune. Competenţa aceasta include creativitate, inovaţie, asumarea riscurilor precum şi un management al proiectelor. Aminteam mai sus de organizarea excursiilor, a pelerinajelor religioase ce implică o pregătire prealabilă şi din punct de vedere material. Însăşi istoria biblică şi istoria bisericii ne oferă suficiente exemple în care este cultivat spiritul antreprenorial.
Sensibilizarea şi exprimarea culturală urmăreşte aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor, experienţelor şi emoţiilor printr-un registru de mijloace care include muzica, artele spectacolului, literatura, artele vizuale. Însăşi religia ca disciplină de studiu include literatura, istoria, geografia, muzica, pictura etc., prin temele abordate interdisciplinar elevii având posibilitatea de a se exprima şi de a-şi manifesta sensibilitatea.
Prezentate ca rezultate ale învăţării, competenţele cheie (ansambluri de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini) urmează să fie formate tuturor tinerilor, ca instrumente culturale pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi şi pentru integrarea în societate.
Dr. Mihai FLOROAIA