Un proiect iniţiat de Asociaţia Filateliştilor din Piatra-Neamţ (inginer Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea) – „Pelerin în Judeţul Neamţ” –, realizat cu sprijinul CJ Neamţ, s-a materializat în cartea „Pelerin în Judeţul Neamţ, schituri şi mănăstiri”, coordonată de Daniel Dieaconu, Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea (Editura „Cetatea Doamnei”, noiembrie, 2013).
Volumul se adăugă unei vaste „biblioteci” de profil din România, sporite în ultimele două decenii şi este pus la dispoziţia turistului, ca o „alternativă”, pentru pelerinul venit la „schituri şi mănăstiri care oferă, pe lângă trăirea creştină, posibilitatea de a fi mai aproape de artă, de istorie, de tradiţie şi legendă”, indicându-i câteva „itinerarii ale spiritului”.
Pe parcursul celor aproximativ o sută de pagini de text (realizat de Ion Asavei, Daniel Dieaconu, Viorel Nicolau, Constantin Paţilea, Luminiţa şi Dionisie Savin), împănat până la saturaţie de cele peste trei sute de imagini alb-negru şi color ale celor cincizeci şi unu de lăcaşuri de cult din Judeţul Neamţ (peste optzeci de cărţi poştale de epocă, aproape două sute de fotografii recente şi treizeci de imagini grafice inspirate, semnate de prof. Traian Stanciu), autorii lucrării au avut în vedere să răspundă la câteva întrebări ce ar putea să şi le pună potenţialul pelerin ajuns în Judeţul Neamţ: „Ce are Judeţul Neamţ deosebit? Ce îl individualizează între alte judeţe ale ţării (căci este, fără îndoială, deosebit şi unic)? Cine n-a auzit de Ceahlău, de Dochia, de Cetatea Neamţului (sic!)?! Dar de vechile mănăstiri de la Neamţ şi [de] la Bistriţa? Sau de părinţii duhovnici Ilie Cleopa şi Iustin Pârvu ce au mucenicit în Munţii Neamţului. […]. Ce are Neamţul (sic!) de oferit celui ce vrea să cunoască, să descopere, să fie uimit, să-şi bucure inima şi sufletul?”
Mai mult, cartea oferă potenţialului pelerin posibilitatea de a opta pentru un traseu sau altul ori chiar pentru mai multe pelerinaje, punându-i la dispoziţie o hartă prelucrată după una realizată de Cristina Costachi şi Costachi Agache, îmbogăţită inspirat cu imaginile grafice ale schiturilor şi mănăstirilor, imagini efectuate de acelaşi artist plastic, amintit deja, Traian Stanciu, căruia îi aparţine şi imaginea de pe coperta I.
Totodată, lucrarea, realizată pe baza unei vaste activităţi de documentare în arhive de stat şi în cele ale lăcaşurilor de cult, precum şi prin studierea unor lucrări apărute de-a lungul timpului (Vezi bibliografia care conţine peste şaptezeci de repere.), se constituie într-o importantă sursă de informare ştiinţifică, realizată cu dăruire, cu acribie dar şi cu pricepere.
La un moment dat, având în vedere frumuseţea, importanţa şi bogăţia materialului iconografic, am fost tentaţi să reproşăm realizatorilor dimensiunile volumului (23,5 cm/16,5 cm), dar, imediat, ne-am dat seama că aceştia au avut în vedere includerea cărţii în bagajul pelerinului…
Constantin TOMŞA