Începând cu toamna anului 2024, la nivel naţional, se desfăşoară, timp de doi ani, mai multe programe de formare a cadrelor didactice în domeniul pedagogiei digitale. Printre acestea se numără: EduShift – Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, furnizat de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, DIGIPED – Inovaţie digitală în educaţia preuniversitară al Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi PED@USV – Inovaţie în educaţie prin dezvoltarea competenţelor digitale al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, toate finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La programele celor trei furnizori, cărora li s-au alăturat ca parteneri, Case ale Corpului Didactic din unele judeţe, s-au înscris şi cadrele didactice din Neamţ, în majoritate.
Astăzi, într-o eră digitală în care integrarea tehnologiei în educaţie reprezintă o necesitate, formarea cadrelor didactice privind dezvoltarea competenţelor digitale şi în domeniul pedagogiei digitale are drept scop dezvoltarea abilităţilor necesare pentru utilizarea eficientă a tehnologiei în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Astfel, prin cele trei programe, se urmăreşte formarea profesională a peste douăzeci de mii de cadre didactice în domeniul educaţiei digitale integrate şi al tranziţiei digitale, vizând îmbunătăţirea competenţelor specifice ale acestora în acord cu cadrul european DigCompEdu, respectiv crearea şi publicarea a peste cinci mii de Resurse Educaţionale Deschise (RED-uri) de către profesorii fomaţi, până la sfârşitul lunii martie 2026.
Cadrul DigCompEdu, dezvoltat de Comisia Europeană, defineşte competenţele esenţiale, grupate în şase domenii principale (implicare profesională, resurse digitale, predare şi învăţare, evaluare, capacitarea elevilor, facilitarea dobândirii de competenţe digitale de către elevi), pe care profesorii trebuie să le deţină în era digitală pentru a sprijini eficient procesul educaţional.
În formarea continuă a profesorilor, competenţele digitale sunt esenţiale pentru dezvoltarea profesională a acestora. Cadrele didactice vor dobândi abilităţile necesare pentru a integra tehnologia în mod creativ şi eficient în activitatea la clasă. Acest fapt nu doar că îmbunătăţeşte calitatea actului educaţional, dar şi pregăteşte elevii pentru a face faţă provocărilor unei societăţi din ce în ce mai digitalizate. Integrarea tehnologiilor digitale în predare şi învăţare oferă oportunităţi nelimitate pentru personalizarea educaţiei şi pentru accesul la resurse educaţionale globale. Profesorii vor fi învăţaţi cum să utilizeze platforme de management al învăţării (LMS), să creeze conţinut digital şi să implementeze strategii didactice adaptate diverselor stiluri de învăţare ale elevilor. Acest lucru va permite o mai mare flexibilitate şi adaptabilitate a procesului educaţional, contribuind la o experienţă de învăţare mult mai eficientă şi mai captivantă pentru elevi.
Dintre elementele prezentate în programele de formare menţionate, enumăr câteva: Instrumente digitale principale precum Google drive (ca sistem de management al învăţării), Gmail, Google Calendar, Whatsapp, Google prezentări (pentru dezvoltarea materialelor didactice interactive şi atractive pentru elevi), Instrumente digitale suplimentare ca Slack (platformă ce poate fi folosită în comunicarea cu părinţii, colegii şi chiar elevii), Discord (instrument de comunicare preferat de elevii de gimnaziu şi liceu), Asq (ro) – platformă ce conţine materiale pentru procesul de predare-învăţare-evaluare, Moodle (ro) – platformă pentru implementarea programelor de învăţare la distanţă, Canvas (platformă pentru implementarea programelor de învăţare la distanţă), Padlet (platforma de comunicare potrivită elevilor, părinţilor şi colegilor de cancelarie), Answergarden (instrument de feedback) etc. Acestora li se adaugă platforme care conţin cursuri de formare personală şi profesională: Coursera (en) – Udemy (ro) – Domestika (ro) – Cursuri online gratuite pentru cadrele didactice etc.
Nu putem neglija faptul că dezvoltatea competenţelor digitale în rândul cadrelor didactice nu va înlocui niciodată, în totalitate, desfăşurarea actului educaţional în forma sa clasică, ci, practic, în funcţie de subiectul prezentat, nivelul clasei etc., profesorul va putea construi anumite secvenţe în care să integreze aceste noţiuni de pedagogie digitală.
Aceste programe sunt esenţiale pentru a asigura o educaţie relevantă şi de calitate în secolul XXI. Adoptând şi adaptând diverse metode inovatoare şi resurse digitale, profesorii vor fi mai bine pregătiţi pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor şi pentru a contribui la formarea şi dezvoltarea acestora ca viitori cetăţeni competenţi şi responsabili într-o lume digitalizată.
În final, aceste programe de formare profesională trebuie să devină un punct de plecare pentru dezvoltarea unei comunităţi de practică în care profesorii colaborează, împărtăşesc resurse educaţionale, experienţe şi învaţă unii de la alţii. Educaţia reprezintă un efort colectiv în care tehnologia poate deveni liantul care uneşte profesori din medii diferite, în jurul aceloraşi obiective: crearea unui învăţământ modern, echitabil şi orientat spre viitor.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA