Un mare şantier al MECTS

* Absenţi din bănci, prezenţi în baruri!

În primul semestru al acestui an şcolar, seriozitatea şi corectitudinea cu care au fost raportate datele către Inspectoratul Şcolar al Judeţului (ISJ) Neamţ referitoare la prezenţa la ore a elevilor au scos la lumină un adevăr ştiut, dar ascuns mult timp sub preş: în medie, 468 de elevi nemţeni lipsesc de la mai mult de 10 ore de curs într-o lună de şcoală. Procentual, raportat la numărul total de 64.928 de elevi, procentul de absenţe nemotivate a fost de 1,69% în prima lună a anului şcolar 2011-2012, de 1,59% în octombrie, a revenit la 1,69% în noiembrie pentru ca în decembrie acesta să scadă la 1,20%.

 * Copiii căpşunarilor au legat şcoala de gard

De cînd a sunat clopoţelul, 143 de elevi au fost pierduţi pe traseu, aceştia nemaiajungînd la şcoală şi absentînd nemotivat întregul semestru. Chiulangiii provin fie din familii numeroase cu probleme financiare grave, fie din familii dezorganizate sau cu ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare, în Italia sau Spania.

Potrivit informaţiilor furnizate de inspectorul general şcolar adjunct al judeţului, Vasile Munteanu, în topul şcolilor cu cele mai multe absenţe nemotivate acumulate în primul semestru conduc cîteva colegii tehnice în care problema principală pare să o reprezinte elevii  navetişti. Astfel, în fruntea topului chiulangiilor s-a situat Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Tîrgu Neamţ, urmat îndeaproape de Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ, în timp ce pe locurile trei şi patru, din perspectiva numărului mare de absenţe nemotivate, se situează două colegii tehnice romaşcane „Danubiana” şi „Miron Costin”. Trebuie menţionat şi faptul că numele unora dintre aceste colegii precum „Ion Creangă” sau „Danubiana” se regăseau destul de des în anii şcolari anteriori şi în topul şcolilor cu rezultate bune la olimpiade sau concursuri şcolare, pe lîngă chiulangii.

„Problema absenteismului şi  a frecvenţei copiilor la ore este un alt mare şantier pe care Ministerul Educaţiei şi noi, Inspectoratul Şcolar, l-am deschis începînd din acest an şcolar şi dorim să găsim cele mai bune soluţii pentru a-i ţine pe copii la şcoală şi să avem rezultate foarte bune în reducerea absenteismului. Profesorii şi mai ales diriginţii trebuie să găsească împreună cu părinţii cele mai bune metode, punctual, individualizat pe fiecare situaţie în parte”, a precizat Luminiţa Georgeta Vîrlan, inspectorul general şcolar al judeţului, care remarca încă din noiembrie anul trecut, după ce au avut loc primele controale tematice pe această temă în unităţile de învăţămînt din judeţ, paradoxul din spatele acestor cifre. Cifre care sunt într-adevăr mai mari decît cele raportate în anii şcolari anteriori, dar de fapt reflectă şi un aspect pozitiv: acela că directorii de şcoli şi profesorii diriginţi au început să înţeleagă că dacă vor ascunde adevărul îmbrăcîndu-l într-o formă mai plăcută sau ajustînd cifrele problema nu va dispărea, ba dimpotrivă vor transmite un mesaj eronat elevilor care vor considera că pot chiuli cînd vor, dacă au „un text bun” la îndemînă pe care să-l servească dirigintelui „înţelegător”.

 * Bolnavi închipuiţi şi navetişti

Pornind de la această premisă, este relevantă analiza situaţiei comparative a absenţelor nemotivate şi a celor motivate din totalul celor înregistrate în şcolile nemţene. Cele mai multe absenţe au fost în lunile octombrie şi noiembrie, 163.062, respectiv 186.305, cînd proporţional cu numărul total a crescut şi numărul absenţelor motivate  – 59. 642 în octombrie şi 76.778 în noiembrie – în timp ce numărul absenţelor nemotivate a rămas aproape constant în cele două luni în care absenteismul a atins cota de vîrf: 103.420, respectiv 109.627.

Motivul cel mai des invocat în cazul absenţelor motivate de profesorii diriginţi, care nu au în spate o adeverinţă medicală de scutire pe caz de boală, este acela că elevii respectivi fac naveta şi din această cauză lipsesc frecvent de la ultimele ore şi/sau întîrzie la primele ore ale dimineţii. În acest caz, conducerea ISJ Neamţ afirma încă din perioada controalelor efectuate în noiembrie- decembrie anul trecut, că vor fi căutate soluţii împreună cu operatorii de transport în comun pentru ca aceşti elevi să ajungă în timp util la ore şi să aibă variante pentru deplasarea către casă la sfîrşitul cursurilor.

Inspectorul general şcolar atrăgea atenţia şi diriginţilor, părinţilor, dar şi medicilor de familie sau specialişti, care dau cu prea multă uşurinţă scutiri medicale unor elevi care sunt, de multe ori, bolnavi închipuiţi: „Aceşti tineri trebuie să înţeleagă că trebuie să devină mai responsabili şi mai serioşi, pentru că mai tîrziu nu va veni nimeni să le motiveze absenţa de la locul de muncă”.

Dacă punem cap la cap  aspectele relevate de această analiză a situaţiei frecvenţei la cursuri în primul semestru al anului şcolar, cu rapoartele echipelor mixte de poliţişti şi jandarmi care efectuează controale prin barurile şi alte locuri ale pierzaniei din mediul urban, în special, s-ar putea să avem surpriza neplăcută să constatăm că mare parte dintre chiulangii, au, de fapt, vicii de … adulţi.

 * Şcolile pierd bani pentru … chiulangii!

Din acest an şcolar, prioritatea maximă pentru învăţămîntul preuniversitar, declarată atît de Inspectoratul Şcolar al Judeţului (ISJ) Neamţ, cît şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) este reducerea abandonului şcolar şi a absenteismului.

Potrivit noilor norme şi regulamente, există sancţiuni pentru fiecare caz în parte. Este important de ştiut faptul că finanţarea urmează elevul, iar dacă elevul nu frecventează unitatea de învăţămînt, nici banii nu pot fi alocaţi.

Astfel, fondurile primite de anumite unităţi de învăţămînt în care numărul absenţelor înregistrate este mai mare se vor diminua proporţional cu frecvenţa elevilor la cursuri. Dacă ar fi să ducem lucrurile la extrem, o şcoală cu prea mulţi chiulangii este una care riscă pînă şi pierderea unui anumit procent din salariile cadrelor didactice.

O situaţie alarmantă, în privinţa creşterii numărului de elevi care chiulesc de la ore, s-a înregistrat, în primul semestru al acestui an şcolar, în 4 unităţi de învăţămînt nemţene, unul din riscurile pe care acestea şi le asumă, împreună cu chiulangiii, este acela al pierderii unei părţi din finanţare.

Grupaj de Angela BRUDARU