Gheorghe Teodorescu-Kirileanu

Un portret realizat de Constantin Bostan
Cartea publicată în noiembrie 2010 („Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal”), cu prilejul împlinirii unei jumătăţi de secol de la trecerea la cele veşnice a cărturarului G. T. Kirileanu (13/25. 03. 1872 – 13. 11. 1960), se constituie într-un omagiu pe care colectivul Bibliotecii Judeţene Neamţ îl aduce celui care a donat, în 1956, „urbei şi meleagului de care se simţea atît de legat” aproape 30. 000 de publicaţii (carte şi periodice) şi al cărui nume îl poartă instituţia. În plus, directorul Constantin Bostan (C. B.) întregeşte un portret al cărturarului, născut la Holda, Broşteni, portret început cu volumul „G. T. Kirileanu – contribuţii documentare” (Piatra-Neamţ, 1970, în colab. cu Valentin Ciucă), continuat în timp cu cărţile îngrijite şi studiile dedicate vieţii şi operei marelui cărturar („G. T. Kirileanu sau viaţa ca o carte – mărturii inedite” – 1985, „G. T. Kirileanu, „Scrieri”, vol. I – II, 1989 – 1997, „G. T. Kirileanu, „Sub trei regi şi trei dictaturi”” I, 2004), fiind cel mai important cercetător al activităţii omului, al operei acestuia şi al exegezei adunate în timp.
În străduinţa sa de a oferi cititorului de astăzi, nu prea dispus la lecturi de mare întindere, într-o carte cu mai puţin de o sută de pagini de text, o imagine cît mai apropiată de personalitatea celui care a avut „un destin cu adevărat exemplar”, a „Omului şi a Cărturarului” G. T. Kirileanu, C. B. a creat un portret cît mai fidel al celui căruia i s-au atribuit, în timp, numeroase calificative: „muntenaşul”, cum i se spunea la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi; o „rara avis”, cum afirma Al. Philippide în cancelaria aceleiaşi şcoli; „Atotştiutorul Kirileanu”, cum l-a numit D. I. Suchianu; „Moş Ghiţă”, cum îl numea chiar Regele; „una din figurile cele mai dragi printre oamenii de carte”; „bancă de informaţie şi sprijin ştiinţific”, „pilon în cultura românească”, calificative atribuite de I. C. Chiţimia; omul cu „adevărat temperament de polihistor” (Perpesicius) şi aşa cum l-au considerat cei care l-au cunoscut şi-i ştiu opera şi nu numai: „Fiu credincios al Văii Bistriţa”.
Portretul celui care afirma, în 1935, într-o scrisoare de mulţumire adresată lui I.-A. Brătescu-Voineşti, că „eu şi cu răposatul meu frate Simion (…) am ajuns pescari şi vînători de folclor şi cărţi vechi româneşti”, al celui care toată viaţa a avut drept crez „devotamentul dezinteresat” exprimat magistral în puţine cuvinte: „Şi toate – în tăcere”, portretul alcătuit acum de C. B. este realizat cu pricepere şi ştiinţă, cu îndemînare şi, mai ales, cu căldură, cu foarte multă căldură.
C. B., ca unul care şi-a închinat o bună parte din activitatea sa de documentarist în istoria literaturii române, apelează la o sumedenie de documente, de „surse”, toate incluse într-o bibliografie impresionantă, parte distribuită în notele de subsol, parte organizată după toate normele academice („G. T. Kirileanu şi opera lui Ion Creangă”, bibliografie realizată în cadrul proiectului „Centrul Internaţional de Informare Bibliografică „Ion Creangă”, aceasta putînd fi un exemplu pentru unii autori care se hazardează să aibă asemenea preocupări, nerespectînd, din neştiinţă, regulile ce se impun în procesul de elaborare).
Întreaga lucrare poartă girul unei echipe de consultanţi ştiinţifici, cunoscuţi cercetători în domeniul vieţii şi operei lui Ion Creangă: academicianul Mihai Cimpoi şi prof. Claudiu Balaban (Chişinău), prof. univ. dr. Constantin Parascan (Iaşi) şi prof. dr. Nicolae Scurtu (Bucureşti).
Nu în ultimul rînd, menţionăm pe ceilalţi profesionişti care au contribuit la realizarea acestei cărţi de referinţă de care nu se va putea face abstracţie în abordarea a cel puţin trei capitole din Istoria literaturii române: Ion Creangă, Mihai Eminescu şi Gheorghe Teodorescu-Kirileanu. Aceşti oameni, de regulă trecuţi cu vederea în abordări precum cea de faţă, sunt omişi. Noi îi numim: Tamara Maleru (Bibliografie) de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, Cristina Catană (redactor de carte, coordonare bibliografică şi tehnoredactare), Nicoleta Solomon (bibliografie şi corectură), Costache Agache (software), toţi trei de la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” din Piatra-Neamţ.
Constantin TOMŞA