Cunoaşterea legii – cea mai sigură formă de protecţie a salariatului
Într-o perioadă în care sistemul educaţional traversează transformări complexe, iar relaţiile de muncă devin tot mai influenţate de schimbările legislative, cunoaşterea şi aplicarea corectă a normelor legale reprezintă o necesitate, nu doar o obligaţie. Din această perspectivă, seminarul de instruire cu genericul „Modificări recente în Codul Muncii. Aspecte teoretice şi practice”, desfăşurat la 28 mai în raionul Rezina, a constituit mai mult decât o simplă activitate de informare – a fost o oportunitate de consolidare a culturii juridice şi sindicale în domeniul educaţiei.
Organizat de Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei, în parteneriat cu Consiliul Sindical Raional Teritorial Rezina din cadrul Departamentului Educaţie şi Ştiinţă, evenimentul a reunit directori ai instituţiilor de învăţământ şi preşedinţi ai organizaţiilor sindicale primare, persoane care, prin funcţiile pe care le exercită, sunt chemate să asigure respectarea drepturilor salariaţilor şi funcţionarea armonioasă a colectivelor de muncă.
Educaţia are nevoie de lideri bine informaţi
Seminarul a fost inaugurat prin mesaje de salut adresate participanţilor de către preşedintele Consiliului General al FSEŞ, Ghenadie Donos, preşedinta CSRT Rezina, Irina Zaiat, preşedintele raionului Rezina, Tudor Cuculescu, şi şefa DGÎTS Rezina, Aurelia Grigoriţă.
Mesajele transmise au evidenţiat un adevăr simplu, dar esenţial: niciun sistem educaţional nu poate funcţiona eficient dacă drepturile profesionale şi sociale ale angajaţilor nu sunt bine cunoscute şi respectate. În condiţiile în care legislaţia muncii este supusă periodic unor actualizări, atât liderii sindicali, cât şi managerii instituţiilor de învăţământ trebuie să fie permanent conectaţi la schimbările care influenţează activitatea de zi cu zi a salariaţilor.
Codul muncii – între litera legii şi realitatea din şcoală
Partea centrală a seminarului a fost susţinută de Eugeniu Covrig, şef de departament în cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, care a prezentat cele mai recente modificări operate în Codul Muncii.
Interesul manifestat de participanţi a demonstrat că numeroasele schimbări legislative generează, firesc, întrebări şi provocări în activitatea curentă. Tocmai de aceea, astfel de instruiri devin instrumente indispensabile pentru prevenirea erorilor administrative şi pentru evitarea unor eventuale litigii de muncă.
Dialogul social începe prin comunicare
Unul dintre cele mai valoroase aspecte ale reuniunii a fost caracterul interactiv al activităţii. Participanţii nu s-au limitat la rolul de auditori, ci au adus în discuţie situaţii reale din instituţiile pe care le reprezintă, au formulat întrebări şi au împărtăşit experienţe profesionale.
Acest schimb de opinii a confirmat încă o dată că dialogul social autentic nu poate exista fără comunicare, transparenţă şi disponibilitatea tuturor părţilor de a identifica soluţii comune. În educaţie, unde succesul unei instituţii depinde în mare măsură de climatul de muncă şi de colaborarea dintre administraţie şi salariaţi, dialogul social reprezintă un factor esenţial al stabilităţii.
FISCALITATEA ŞI EDUCAŢIA: Ce aşteaptă sindicatele de la viitoarele decizii ale statului?
Politica fiscală este adesea percepută ca un domeniu rezervat economiştilor şi finanţiştilor. În realitate, fiecare modificare fiscală se reflectă direct în viaţa oamenilor, inclusiv a celor care activează în sistemul educaţional. Salariile profesorilor, protecţia socială a angajaţilor şi resursele disponibile pentru dezvoltarea şcolii depind, într-o măsură considerabilă, de deciziile adoptate la nivel guvernamental.
Aceste subiecte au fost abordate în cadrul întrevederii desfăşurate la 20 mai între reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi ministrul finanţelor, Andrian Gavriliţă. La discuţii au participat reprezentanţi ai mai multor federaţii sindicale, inclusiv Nadejda Lavric, vicepreşedintă a Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei.
În cadrul dialogului, ministrul finanţelor a prezentat priorităţile ministerului privind politica fiscală pentru perioada următoare, accentuând necesitatea aplicării uniforme a regimurilor de impozitare. La rândul lor, reprezentanţii sindicatelor au reiterat o serie de propuneri formulate anterior, menite să contribuie la consolidarea echităţii fiscale şi la protejarea intereselor salariaţilor.
Pentru sistemul educaţional, implicarea Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei în aceste consultări este deosebit de importantă. În condiţiile în care profesorii continuă să se confrunte cu provocări economice şi sociale complexe, orice măsură care poate contribui la creşterea veniturilor reale şi la reducerea presiunilor financiare asupra angajaţilor merită analizată cu atenţie.
Printre propunerile discutate s-au regăsit posibilitatea deducerii cotizaţiilor sindicale, includerea organizaţiilor sindicale în mecanismul desemnării procentuale, eliminarea lacunelor care favorizează evaziunea fiscală şi combaterea practicilor de salarizare nedeclarată. Sindicatele consideră că asemenea măsuri pot contribui la un climat economic mai transparent şi mai echitabil pentru toţi salariaţii.
Dincolo de cifre şi formule fiscale, discuţia are şi o importantă dimensiune socială. În ultimii ani, societatea a înţeles tot mai clar că investiţia în educaţie nu înseamnă doar renovarea şcolilor sau modernizarea laboratoarelor, ci şi asigurarea unor condiţii decente pentru oamenii care formează generaţiile viitoare. Profesorul motivat şi respectat profesional reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse ale unei ţări.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, proiectul politicii fiscale pentru anul viitor urmează să fie prezentat în perioada următoare pentru consultări şi avizare. Până atunci, CNSM şi federaţiile sindicale ramurale vor continua procesul de consultare şi formulare a propunerilor.
Pentru comunitatea educaţională, aceste discuţii reprezintă mai mult decât o dezbatere tehnică. Ele constituie o oportunitate de a face auzită vocea celor care lucrează zilnic în şcoli şi de a contribui la construirea unor politici publice care să susţină nu doar dezvoltarea economică, ci şi dezvoltarea umană. În fond, viitorul educaţiei începe şi cu respectul acordat celor care o fac posibilă.
(N. R. – Preluare din FĂCLIE SINDICALĂ, Nr 22-23, 5 iunie 2026)
Red. Chişinău