● Interviu cu dl Ionel Hociung – preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Domnule Ionel Hociung, traversăm una dintre cele mai încordate perioade, în care drepturile celor din educaţie se încalcă mai mult ca oricând. Ce temă doriţi să abordăm în acest interviu?
– Astăzi aş vrea ca subiectul central să fie proiectul de lege al salarizării unitare în sistemul bugetar, făcând referire strictă la învăţământul preuniversitar.
– Ce vă face să vă opriţi din nou la acest subiect spinos pentru guvernanţi, dar mai ales pentru noi, dascălii?
– Observaţi că de o perioadă încoace se discută despre cum România ar putea pierde o sumă consistentă din PNRR dacă, până la data de 1 iulie 2026, nu adoptă legea salarizării unitare în sistemul bugetar. Cred că ar trebui făcut un scurt istoric în legătură cu discuţiile sindicatelor din învăţământ cu reprezentanţii guvernului pe tema acestei legi.
– Ar fi ceva foarte lămuritor pentru membrii de sindicat, de a rememora etapele prin care sindicatul a încercat să le aducă o îmbunătăţire a nivelului salarial.
– Sigur vă aduceţi aminte de marea grevă din 2023, când, după trei săptămâni de protest, s-a reuşit obţinerea câtorva beneficii importante pentru lucrătorii din învăţământ. Aceste beneficii s-au transpus în două acte normative, respectiv OUG nr. 57/ 2023 şi OUG nr. 58/ 2023.
Voi face referire în special la OUG nr. 57/ 2023, în care este stipulat un principiu important al salarizării, prin care Guvernul se angajează ca în viitoarea Lege a salarizării, salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie, iar salariul profesorului cu studii superioare, grad didactic I şi cu vechimea peste 25 de ani să fie similar cu cel al medicului specialist. În cursul anului 2024, au urmat o serie de întâlniri la Ministerul Muncii, în cadrul unor comisii comune, în care s-au discutat principiile care să stea la baza elaborării viitoarelor grile de salarizare din proiectul de lege al salarizării, iar în final, sub atenta oblăduire a reprezentanţilor Băncii Mondiale şi cu avizul acestora, cum altfel, s-a ajuns la un acord. Acest acord neoficial, dar repet, agreat de toată lumea, prevedea pentru profesorul debutant un coeficient de ierarhizare de 2,76 şi un coeficient de 4,06 pentru un profesor cu grad didactic I şi vechime mai mare de 25 ani, pe o scară a coeficienţilor de la 1 la 8, valoarea de referinţă fiind egală cu salariul minim brut pe economie, ceea ce ar fi condus la respectarea principiului enunţat în OUG 57/ 2023.
– Până aici totul sună bine. Ce s-a întâmplat mai departe?
– Lucrurile au rămas stabilite în aceşti termeni până la instalarea Cabinetului Bolojan, care a numit la timona Ministerului Educaţiei pe ministrul Daniel David, propunătorul odioaselor dispoziţii din Legea nr. 141/ 2025, care îngenunchează învăţământul preuniversitar şi îl transformă în domeniul de sacrificiu pentru salvarea economiei naţionale a României.
Prima şi ultima sacrificată întru salvarea României a fost Şcoala!
Discuţiile despre adoptarea legii de salarizare pentru bugetari au fost trecute în plan secund în acea perioadă, chiar dacă promisiuni că va fi o lege bună şi adoptată în timp util s-au făcut în permanenţă.
– Şi acum să ne apropiem de frontiera prezentului. Care este situaţia în pragul datei de 1 iulie 2026, când se aşteaptă acele fonduri PNRR, pentru care s-au făcut atâtea sacrificii?
– Iată că ajungând în anul 2026 şi apropiindu-ne de acel termen prevăzut de PNRR pentru a primi în jur de 770 mil. Euro, lucrurile se precipită şi avem surpriza ca tot ce a fost negociat şi stabilit anterior să fie şters cu buretele.
În primă fază „ne este vândut” şi apare în spaţiul public, un proiect de grile în care coeficienţii merg de la 1,86 până la 2,35 cu valoarea de referinţă de 4.325 lei, veridicitatea grilelor nefiind nici infirmată, nici confirmată. De asemenea, nefiind prezente mai multe majorări şi sporuri precum dirigenţia, sporul de suprasolicitare neuropsihică ş. a., cu toţii am crezut că este o „scăpare”, din cauza necunoaşterii fondului problemei, atenţionând asupra acestor situaţii.
Surpriza cea mare şi neplăcută a venit atunci când Ministerul Muncii a pus în transparenţă proiectul de lege şi nu doar că aceste majorări şi sporuri nu mai erau prezente, unele fiind diminuate considerabil, dar şi valoarea de referinţă cu care se înmulţesc coeficienţii de ierarhizare, a fost diminuată la 4.100 lei.
În data de 28 mai a fost o primă întâlnire între reprezentanţii Ministerului Muncii şi cei ai Sindicatelor din învăţământ, în care, într-o atmosferă tensionată, s-au susţinut puncte de vedere de ambele părţi, reuşind să smulgem promisiunea unor studii de impact cu privire la anumiţi parametri ai legii.
– Cu toate că liderii sindicali au o mare experienţă de lucru cu guvernanţii şi au trăit multe momente neplăcute legate de încălcarea drepturilor dascălilor, cred că acum au rămas mai uimiţi ca niciodată. Cum se va acţiona pe viitor?
– Nu ascundem faptul că şi noi am pregătit o nouă grilă de salarizare, pe care am trimis-o spre studiu Ministerului Muncii, în care îndulcim puţin situaţia.
Cert este că, dacă o astfel de lege va fi adoptată în forma propusă iniţial, fără a ţine seama de solicitările sindicatelor, aceasta va afecta pe lungă durată, lovind în demnitatea profesiei de dascăl, fără a răspunde aşteptărilor legitime ale angajaţilor din şcoli.
Nu putem accepta ca educaţia să fie tratată din nou ca un domeniu din care se taie atunci când apar unele dificultăţi şi nu acceptăm ca profesorii, învăţătorii, educatorii, personalul didactic-auxiliar şi cel administrativ să fie considerat o categorie profesională care trebuie să suporte permanent costul austerităţii.
De aceea, în data de 17 iunie 2026, vom fi în Bucureşti alături de toţi colegii din ţară şi vom cere: salarii motivante pentru toţi salariaţii din educaţie, respectarea angajamentelor asumate de Guvern, adoptarea unei legi a salarizării echitabile şi predictibile, respect pentru educaţie şi pentru cei care construiesc viitorul României.
A consemnat Gianina BURUIANĂ