• Interviu cu dl. Gabriel Ploscă – preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Domnule Gabriel Ploscă, deşi discutăm despre sezonul estival, înţeleg că sindicatele nu şi-au luat vacanţă, militând în continuare pentru drepturile personalului din învăţământ.
– Aveţi dreptate, şi pot argumenta prin faptul că la sfârşitul lunii august au avut loc două întâlniri foarte importante ale organismelor de conducere ale Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România şi ale Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, noi fiind afiliaţi la ambele structuri.
– Cu ce doriţi să începeţi?
– Încep relatarea cu întâlnirea Consiliului Naţional al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, care a avut mai multe teme pe ordinea de zi. Aş puncta o victorie a mişcării sindicale, o soluţionare pe care urmărim să o realizăm de câţiva ani buni, şi pe care noi, Uniunea Sindicatelor Democratice din judeţul Neamţ, am susţinut-o cu consecvenţă şi am cerut-o permanent. Este vorba despre înfiinţarea unor Consilii Consultative la nivelul Caselor Teritoriale de Pensii, reuşită notabilă, deoarece, până la urmă fiecare dintre noi va avea legătură cu acest tip de instituţie. În plus, acestea au în administrare şi alte drepturi sociale, pe lângă pensii, cum ar fi biletele de tratament şi odihnă, care sunt şi ele o formă de ajutor social pentru salariaţi sau pentru cei care sunt deja pensionari.
– De ce consideraţi atât de importantă această realizare sindicală?
– Este foarte importantă deoarece, dacă în prezent avem reprezentanţi la numeroase comisii de dialog bi şi tripartite (Comisia de dialog social de la nivelul Prefecturii, Consiliul Consultativ de la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă, de la AJOFM, de la Comisia pentru egalitate de şanse etc), ei bine, la Casele Teritoriale de Pensii nu puteam pătrunde, poate şi pentru că aceste instituţii administrează foarte mulţi bani. Cert este că acum, în sfârşit, am reuşit să-i determinăm pe cei care au în mână decizia politică să legifereze înfiinţarea la nivelul Caselor Teritoriale de Pensii publice, a unor Consilii tripartite formate din 9 membri, dintre care trei membri sunt desemnaţi de Confederaţiile Sindicale reprezentative la nivel naţional, trei sunt reprezentanţi ai Confederaţiilor Patronale, la care se adaugă directorul executiv al Casei de Pensii, un reprezentant al compartimentului „accidente de muncă şi boli profesionale” şi unul al finanţelor publice locale.
– În concluzie, vă declaraţi mulţumit de această reuşită?
– E drept că nu este chiar ceea ce ne-am fi dorit, noi sperând ca acest Consiliu consultativ să aibă un spectru mult mai larg de acţiune. În prezent el se axează doar la discuţii în jurul accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Dar am deschis o uşă, urmând ca în continuare să facem eforturi pentru ca aceste structuri să aibă un domeniu de acoperire egal cu cel al Caselor de Pensii. Acest lucru este foarte important pentru noi, pentru că la Casele de Pensii se află banii personalului nostru, contribuţii colectate pe perioade de zeci de ani, de care trebuie să beneficieze în momentul în care vor ieşi din câmpul muncii. În concluzie, salutăm această realizare, care vine după câţiva ani de presiuni făcute din partea sindicatelor, şi sperăm că acest Consiliu să-şi preia atribuţiile cât mai repede. Confederaţia Sindicatelor Democratice din România are reprezentanţi în toate judeţele în cadrul Caselor de Pensii, deci, timp de trei ani de acum încolo ne vom face simţită prezenţa şi ne vom face datoria pe care o avem faţă de colegii din învăţământ.
– Ce aţi dori să aduceţi în atenţia colegilor noştri cu privire la Rezoluţia Consiliului Naţional al Confederaţiei Sindicatelor Democratice?
– Din Rezoluţie aş pune accentul în primul rând pe susţinerea adoptării proiectului Legii Dialogului Social cu amendamentele propuse (acestea au fost publicate în numărul din iulie-august al revistei noastre) şi cu următoarele precizări suplimentare:
• prevederi pentru posibilitatea negocierii contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional (se ştie că noi am avut cu ani în urmă un asemenea contract care acoperea foarte multe dintre aspectele relaţiilor de muncă; de câţiva ani s-a renunţat la acesta, existând contracte la nivel de ramură, sector, grup de unităţi etc);
• eliminarea prevederilor privind aplicarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul sectorului de activitate asupra tuturor angajaţilor, cu condiţia ca una dintre părţile semnatare să aibă cel puţin 50% membri de sindicat (acestă prevedere limitează cumva posibilitatea de aplicare a contractului colectiv de muncă).
Un alt deziderat exprimat prin Rezoluţie este legat de reducerea criteriului numeric privind reprezentativitatea sindicatului la nivel de unitate la 35% membri de sindicat, raportat la total angajaţi. În momentul de faţă se consideră că un sindicat este reprezentativ dacă are 50% + 1 membri din total angajaţi. De foarte multe ori, datorită faptului că într-o unitate pot exista două sau trei sindicate, nici unul nu poate fi reprezentativ neavând procentul cerut, şi atunci negocierea contractului colectiv de muncă se face de către salariaţi, care de cele mai multe ori sunt numiţi de către conducerea unităţii şi care nu reprezintă onest cerinţele lucrătorilor din acea unitate.
Vom urmări dacă solicitările noastre exprimate prin acestă rezoluţie vor fi respectate, urmând să acţionăm în sensul îndeplinirii lor. Vorbim întâi despre negocieri, lobby, fără a ne pune deocamdată problema acţiunilor de ieşire în stradă.
Revenind la Consiliul Naţional, mai trebuie adăugat faptul că au fost discutate şi aspectele legate de organizarea Congresului al VII-lea al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, care va avea loc la sfârşitul lunii octombrie. Sindicatul din învăţământul nemţean va fi puternic reprezentat de şase delegaţi, având acest număr mare deoarece suntem o organizaţie puternică şi întotdeauna ne-am respectat prevederile statutare în ceea ce priveşte plata cotizaţiei.
– V-aş provoca acum să ne vorbiţi despre obiectivele ultimelor întâlniri ale Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
– Trecând la FSLI, aş vrea să precizez că s-a întrunit Colegiul Naţional al Liderilor (care este organismul ce asigură conducerea Federaţiei între Conferinţele Naţionale), cadru în care s-a discutat despre problemele din sistemul de învăţământ, şi s-au stabilit obiectivele FSLI pentru următoarea perioadă.
În primul rând s-a decis continuarea demersurilor şi negocierilor pentru aplicarea integrală şi cât mai repede cu putinţă a acestei celebre Legi 153/2017. S-a mai făcut un pas, mic, în sensul că, de la 1 august 2022, prin OUG 115/29.08.2022 s-a acordat personalului didactic de predare încă un sfert din diferenţa dintre salariu în plată şi cel care ar fi trebuit să-l avem în anul 2022, conform grilei. Pentru personalul didactic auxiliar măririle apar la cei care nu au atins nivelul din anul 2022, prevăzut de legea 153/2017. Personalul nedidactic a primit sume ceva mai consistente, ajungând undeva la 200 lei net. Sperăm că până la sfârşitul anului să se finalizeze aplicarea Legii 153/2017, mai ales că se vorbeşte deja de de o nouă lege a salarizării. Eu găsesc ruşinos să vorbeşti despre aşa ceva atâta timp cât nu s-a aplicat în totalitate o lege care este încă în vigoare.
– Consideraţi că sindicatele vor avea un cuvânt de spus în elaborarea noii legi a salarizării?
– Aţi anticipat foarte bine, deoarece un alt obiectiv care este legat de primul, se referă la implicarea FSLI în elaborarea proiectului noii legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, cu scopul ca poziţionarea personalului din învăţământ pe grila de salarizare să fie superioară celei actuale, şi să corespundă importanţei sociale şi responsabilităţilor care ne revin. Pe actuala grilă (concepută pe o scară de la 1 la 12), un profesor la sfârşitul carierei atinge doar poziţia 2,76. Nu putem fi mulţumiţi cu astfel de poziţionare în ultima treime. Deşi formal se recunoaşte importanţa educaţiei, există o mare discrepanţă între ceea ce se declară politic şi realitate, salarizarea injustă ducând şi ea la discreditarea profesiei de dascăl. Ne-am dori ca în noua lege, la ieşirea din sistem, un profesor să atingă pragul de aproximativ 4,50 (pe aceeaşi scară de la 1 la 12), iar debutantul să se afle în jurul poziţiei de 2,50. Solicităm acest lucru şi datorită fenomenului pregnant de depopulare a învăţământului de cadre didactice tinere, ceea ce conduce la un număr foarte mare de necalificaţi în sistem şi implicit la scăderea calităţii actului didactic. Considerăm că printr-o salarizare corectă am putea evita aceste fenomene nedorite. Implicarea noastră în noua lege a salarizării a început deja, printr-un proiect al Băncii Mondiale, în care învăţământul este prezent prin câţiva reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi un reprezentant al sindicatelor. În momentul de faţă se încearcă o ierarhizare a tuturor funcţiilor din sistemul bugetar astfel încât salarizarea să fie cât mai aproape de realitate.
– Cu toţii vrem să aflăm noutăţi despre elaborarea noii Legi a învăţământului şi despre gradul de implicare a sindicatului în aceste acţiuni.
– Desigur acesta a fost un alt obiectiv discutat la Colegiul Naţional şi anume implicarea în conceperea noii Legi a învăţământului, astfel încât aceasta să ducă la o reală îmbunătăţire a statutului social şi profesional al tuturor categoriilor de salariaţi din sistemul educaţional, la creşterea prestigiului şi la realizarea unei reforme reale în educaţie.
Consultările nu au debutat în mod favorabil pentru noi, spunându-ni-se să ne ocupăm doar de statutul personalului didactic. Am realizat acest lucru, dar în acelaşi timp s-a constituit la nivelul FSLI şi un grup de lucru, la care au ajuns toate propunerile venite din teritoriu. Organizaţiile sindicale le-au centralizat, apoi juriştii noştri le-au dat o formă adecvată, transformându-le într-un material care a fost înaintat Ministerului Educaţiei şi susţinut cu argumente puternice.
Aş sublinia că datorită eforturilor şi argumentelor sindicale, în proiectul legii s-a renunţat la ideea dispariţiei titularizării din sistemul de învăţământ pentru că, în primul rând, această dispariţie ar fi pus profesorii din restrângere de activitate într-o situaţie foarte dificilă. Poziţia de titular doar în cadrul unităţii şcolare exclude rezolvările de restrângeri prin întâlnirile de mobilitate, care au loc în prezent în cadrul Inspectoratelor Şcolare Judeţene.
În continuare se va menţine plata cotizaţiilor de sindicat pe statul de plată, în ciuda faptului că multe voci spun că nu trebuie procedat aşa, că este ceva abuziv, realizat fără acordul membrilor de sindicat. Acestea sunt minciuni, cu atât mai grave cu cât provin de la foşti miniştri, care ştiu că lucrurile nu stau aşa. Fiindcă nici un coleg nu este obligat să adere la sindicat, ci apartenenţa se face prin proprie dorinţă şi prin semnarea unei adeziuni, în care îşi dă şi acordul reţinerii cotizaţiei pe statul de plată. În plus, conform Codului fiscal, cotizaţia este deductibilă din baza de impozitare, lucru ce se poate opera doar prin statul de plată.
Alte aspecte negociate sunt legate de Palatele Copiilor şi Cluburile Sportive Şcolare care erau în pericol de a trece la Consiliile Locale, profesorii de acolo urmând să-şi piardă calitatea de cadre didactice. În momentul de faţă, ideea spre care se merge în urma negocierilor este ca lucrurile să rămână aşa cum sunt sau, în eventualitatea trecerii la Consiliile Locale, profesorii să-şi menţină calitatea şi să fie salarizaţi de la minister.
Pentru rezolvarea tuturor amendamentelor propuse la Legea învăţământului preuniversitar şi pentru menţinerea legăturii cu Parlamentul, Federaţia noastră a decis ca toate propunerile să fie înaintate cabinetelor parlamentarilor şi să se intensifice participarea la Comisiile parlamentare de specialitate.
Sperăm să dăm toţi dovadă de înţelepciune şi noua lege să fie una bună, care să redreseze sistemul de învăţământ din România. Şi în judeţul Neamţ au avut loc dezbateri pe proiectul noii legi la care au participat şi reprezentanţii sindicatului nostru. Pe mai departe vom urmări îndeaproape propunerile din Parlament, vom fi acolo, vom argumenta ideile noastre şi sperăm ca lucrurile să iasă bine.
A consemnat Gianina BURUIANĂ