– Domnule Gabriel Ploscă, aş dori să ne spuneţi ce are pe ordinea de zi mişcarea sindicală în această perioadă?
– În momentul în care vorbim, deja avem o agendă completă a protestelor, stabilită de către Colegiul Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Este vorba despre noi pichetări la Guvern în 25 şi 26 aprilie 2023, apoi un miting şi un marş de protest în data de 10 mai. În acelaşi timp am iniţiat şi am distribuit în şcoli un referendum prin care ne consultăm colegii asupra opţiunii de a adera la o grevă, începând cu data de 22 mai.
– Să înţeleg că aţi constatat că sunteţi forţaţi să părăsiţi calea dialogului social şi încercaţi să găsiţi alte modalităţi de a rezolva problemele celor pe care-i reprezentaţi?
– Am ajuns la aceste soluţii extreme datorită promisiunilor mincinoase şi a dialogului social mimat, de cele mai multe ori, de către cei care au puterea.
Dacă mergem pe firul evenimentelor, trebuie să vă spun că încă din data de 14 decembrie, aşa cum arătam şi într-un interviu anterior, colegii noştri au protestat prin pichetarea Parlamentului, în momentul în care s-a aprobat bugetul pe anul 2023. Peiorativ vorbind, este vorba despre un buget „extraordinar”, care a trecut fără a se ţine seama de nici un amendament, şi despre care se spune că deja înregistrează un deficit de aproximativ 20 miliarde lei. Şi asta după doar trei luni! Dacă se continuă la fel, ce se va întâmpla până la sfârşitul anului?
– Ce vă spune flerul dvs. în legătură cu acest deficit bugetar?
– Personal sunt puţin suspicios, deoarece pe de o parte se vorbeşte despre un deficit important, iar pe de altă parte, preşedintele ţării şi primul-ministru afirmă că nu vor fi tăieri de salarii, nu va fi austeritate şi se vor cheltui mai judicios banii. Suspectez că acest deficit ar fi o exagerare (sau poate nici nu există), deoarece în această perioadă există foarte multe revendicări de ordin salarial, nu numai în învăţământ, ci şi în alte sectoare de activitate. Şi atunci, în loc de soluţionări, se va veni cu argumente de genul „războiul este la graniţă” sau „iată situaţia bugetului!” – mai ales că se preconizează stoparea angajărilor în învăţământ şi îngheţarea salariilor, în condiţiile în care noi cerem aplicarea integrală a Legii 153/2017. În plus se impune şi indexarea salariilor, aşa cum era bunul obicei odată, ţinând seama de inflaţie şi preţurile care au luat-o razna.
– Şi totuşi de ce vă exprimaţi prin această sintagmă atât de aspră – „promisiuni mincinoase”?
– După pichetarea din decembrie urma să avem o întâlnire cu primul-ministru şi chiar să încheiem un acord în care Guvernul să-şi asume că va respecta aplicarea în integralitate a Legii 153/2017, indexarea şi celelalte solicitări ale noastre. Apoi dl prim-ministru a renunţat la ideea de acord, invocând-o pe aceea de încredere în onoarea domniei sale. Am crezut că ne vom întâlni din nou după sărbători, în ianuarie, dar nu s-a întâmplat nimic, motiv pentru care în data de 1 februarie am fost din nou în stradă, cu un nou protest la Guvernul României. Asta după ce în decembrie au avut loc şi proteste la Prefecturi, noi cei din Neamţ prezentându-ne pe data de 18 decembrie doleanţele pe masa prefectului, care ne-a dat dreptate şi în presă, şi care le-a înaintat guvernanţilor. Din păcate, am primit un răspuns de la Guvern abia zilele trecute, deci după patru luni, şi bineînţeles unul nefavorabil, aşa cum am fost obişnuiţi în ultimul timp.
Nu s-a întâmplat nimic nici după 1 februarie. Observând că suntem minţiţi, am discutat în Colegiul Naţional al Liderilor, şi în 29 martie 2023 am fost din nou în stradă, pichetând Guvernul. În timpul protestului o delegaţie a federaţiilor sindicale a fost primită iniţial de ministrul educaţiei, după care a venit şi dl prim-ministru şi dl preşedinte al PSD – Marcel Ciolacu, deoarece s-a considerat că trebuie să fie adoptată o soluţie politică pentru rezolvarea problemelor prezentate. Noi am pus în discuţie în primul rând rezolvarea aplicării Legii 153, apoi noua Lege a salarizării, care este în curs de elaborare. Am propus ca grila noastră de salarizare să fie cuprinsă în noua Lege a educaţiei şi nu în Legea salarizării pentru sectorul bugetar. Ba mai mult, să fie inclus în grilă şi personalul nedidactic (am dori să se numească personal administrativ), astfel încât să se bucure de măririle salariale în acelaşi timp cu personalul didactic de predare şi cel didactic auxiliar. Apoi am solicitat respectarea principiului ca salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, şi salarizarea întregului personal didactic de predare să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic.
Iniţial s-a afirmat că se vor găsi soluţii pentru problemele expuse, dar când s-a ajuns la Ministerul Muncii s-a impus aceeaşi procedură, ca grila de salarizare să facă parte din Legea salarizării personalului bugetar, cu precizarea că se va respecta principiul legat de salariul profesorului debutant.
În aceeaşi discuţie reprezentanţii puterii au afirmat că au identificat aproximativ 300 milioane lei care ar ajunge pentru aplicarea în integralitate a Legii 153 pentru personalul nedidactic şi că o să se caute şi alte soluţii pentru mărirea veniturilor acestei categorii de personal. Lucru care nu s-a întâmplat nici până în momentul de faţă.
Trebuia ca a doua zi, pe 30 martie să se afirme public aceste angajamente din partea celor cu care am discutat, dar aceasta nu a avut loc, motiv pentru care federaţiile din educaţie au transmis un comunicat în care au relatat exact cum au decurs lucrurile.
Un alt aspect mincinos este legat şi de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare Ordonanţa 158/2022, prin care se anunţa cu surle şi trâmbiţe că se va mări salariul cu 10% pentru cei care nu au atins nivelul maxim al salarizării pentru decembrie 2022. Concret, unii dintre noi nu au primit nimic, alţii 3-3,5%, mai mult primind personalul nedidactic, dar sumele acestea nu au fost considerabile, procentele aplicându-se deja la un salariu destul de mic. Însă toată lumea, în ciuda comunicatelor noastre de presă în care arătăm adevărul, ne acuză că supralicităm cerinţele legate de salarii. Este vorba despre o dezinformare, pe care din păcate o practică şi ziariştii, şi aici găsesc că este vorba despre o lipsă de profesionalism (pentru că preiau informaţii şi le prezintă trunchiat sau scoase din context) sau despre o acţiune cu intenţie, pentru care sunt plătiţi.
Noi întotdeauna am mizat pe dialogul social, dar iată că acum, după cum se vede, suntem nevoiţi să ducem la îndeplinire o agendă de măsuri extreme, fiindcă am epuizat toate celelalte mijloace şi nu ne-am bucurat de buna-credinţă a partenerilor. Pentru că se promite dar se minte, şi preocupările guvernaţilor sunt de cu totul altă natură. Să nu uitam nici de Legea educaţiei, care s-a împotmolit de atâtea ori, pentru care am făcut şi noi amendamente şi nu ştiu în ce măsură se va ţine cont de acestea.
– Ce noutăţi mai aveţi despre iniţiativa privind masa şi cazarea gratuite oferite elevilor din învăţământul profesional şi dual?
– Eu sunt foarte legat de acest segment al educaţiei, şi îmi aduc aminte cum stăteau lucrurile aici la începutul carierei mele didactice, când aceşti elevi aveau cazare şi masă gratuite, primeau obiecte de igienă, era angajat special pentru ei un frizer, un cismar etc., aveau un cadru organizat de pregătire şi formare şi ieşeau meseriaşi cu adevărat. Pornind de la aceste considerente şi de la ideea reducerii abandonului şcolar, care este foarte ridicat în special în mediul rural, am promovat, cu sprijinul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ şi al unor parlamentari, o prevedere de modificare a Legii educaţiei naţionale, care se referea la asigurarea de cazare şi masă gratuite pentru elevii din învăţământul profesional şi dual, cu finanţare de la bugetul de stat. Din păcate, prevederea adăugată prin efortul nostru a fost modificată în Senatul României devenind neobligatorie, şi cu finanţare din bugetele locale sau ale Consiliilor Judeţene. În acest context, noi am salutat apariţia de puţină vreme a unei noi iniţiative legislative în care regăsim şi propunerea noastră iniţială, înainte de modificare. Această iniţiativă a trecut tacit prin Camera Deputaţilor şi a fost trimisă către Senat care este camera decizională pe această speţă. Avem de gând ca împreună cu Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ să facem toate demersurile posibile pentru legiferarea acestei iniţiative, care va fi în primul rând în avantajul copiilor cu situaţie materială precară, dar care va genera şi multe alte aspecte favorabile, cum ar fi reabilitarea cantinelor şcolare, a căminelor, noi locuri de muncă.
A consemnat Gianina BURUIANĂ