● Interviu cu dl Ionel Hociung – preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Domnule Ionel Hociung, deja noul an şcolar şi-a intrat în drepturi, altfel spus, toată lumea s-a obişnuit deja cu rigorile proprii sistemului de educaţie. Îndrăznesc să cred că şi la această întâlnire a noastră aveţi tolba plină de veşti…
– Există desigur anumite aspecte pe care aş dori să vi le prezint, unele sunt pozitive, dar altele sunt mai puţin plăcute. Nici nu ştiu cu care să încep.
– Vă propun să începem cu cele mai puţin agreabile, şi dacă este vorba, aşa cum presimt, de anumite neîmpliniri în lupta sindicală, aş dori să ne reamintim de citatul motivaţional al lui Henry Ford: „Eşecul este ocazia de a începe din nou, mai inteligent”.
– Dacă doriţi să direcţionăm aşa discuţia, atunci trebuie să încep prin a spune că OUG nr.62/ 2024 a început să producă efecte. Astfel, la sesizarea Curţii de Apel Braşov, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, în data de 16 septembrie 2024, Decizia nr.13, prin care stabileşte că indemnizaţia de hrană nu face parte din baza de calcul a concediului de odihnă. Din momentul publicării deciziei menţionate mai sus, aceasta a început să aibă caracter obligatoriu pentru toate instanţele de judecată care aveau pe rolul lor dosare cu această speţă. Astfel, în lumina noii hotărâri a instanţei supreme, Sindicatul din Învăţământ Neamţ a început să solicite Tribunalului Neamţ suspendarea dosarelor care nu au fost analizate încă, până la pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a fost sesizată de către Curtea de Apel Iaşi, pe o speţă similară. Menţionez că, din 139 de cereri depuse de către Sindicatul din Învăţământ Neamţ pe această speţă, în 35 de dosare instanţa s-a pronunţat admiţând acţiunea, iar diferenţa de 104 dosare au intrat sub incidenţa OUG nr.62/ 2024.
– Altfel spus, cum s-ar traduce în efecte concrete asupra membrilor de sindicat această întâmplare?
– Pentru a se înţelege corect, mai întâi trebuie spus că instanţa de judecată este suverană în ceea ce priveşte suspendarea acestor dosare, astfel încât rămâne la latitudinea fiecărui judecător să hotărască dacă va admite sau nu aceste cereri de suspendare, sau va proceda la respectarea Deciziei obligatorii a ICCJ. Nu aş vrea să comentez prea mult Decizia ICCJ, dar consider că, în lipsa unei hotărâri pozitive de la CJUE vom avea de-a face cu o situaţie neplăcută, în care, o parte din colegi vor primi drepturile salariale restante, provenite din admiterea cererii sindicatului, iar o altă parte, destul de însemnată, va fi afectată de Decizia nr.13/2024 a ICCJ şi nu vor primi aceste sume care, personal, consider că li se cuvin. Ne dorim ca soluţia pe care o aşteptăm de la instanţa europeană să fie una pozitivă, astfel încât aceasta să fie preluată de către Tribunalul Neamţ, care să admită solicitările noastre, în cazul celor 104 dosare suspendate.
– Pe palierul juridic ar mai fi ceva de adăugat legat de eforturile depuse în favoarea celor din învăţământ?
– Desigur merită menţionat şi faptul că aşteptăm o decizie de neconstituţionalitate a OUG nr. 62, într-o sesizare formulată de Curtea de Apel Bucureşti la Curtea Constituţională a României. Dacă CCR va pronunţa neconstituţionalitatea prevederilor OUG nr. 62/2024, se va reveni la situaţia de dinaintea adoptării acesteia, ceea ce înseamnă că instanţele judeţene nu vor mai avea obligaţia să transmită spre analiză către ICCJ dosarele în care doar personalul bugetar solicită drepturi salariale, astfel eliminându-se şi bănuiala de imixtiune a factorului politic în treburile justiţiei.
– Şi totuşi, cum a fost posibil să se ajungă la această situaţie, în condiţiile în care aveţi în spate un trecut plin de reuşite referitoare la această normă de hrană şi la alte speţe?
– Nemulţumirea şi dezamăgirea noastră majoră în legătură cu aceste chestiuni juridice este legată de faptul că se simte influenţa politicului în unele aspecte care vizează procesul de justiţie. Spun acest lucru pentru că argumentele noastre, care au fost invocate în procesele deja câştigate sunt foarte clare din punctul de vedere al interpretării dispoziţiilor legale, prevalându-ne în acelaşi timp şi de o adresă a Ministerului Muncii, care confirma solicitările noastre. Un alt argument a venit şi de la Ministerul Educaţiei, care, în baza aceleiaşi adrese, a făcut plăţi ale indemnizaţiilor de concediu de odihnă aferente anilor 2023 şi 2024, care au inclus şi norma de hrană.
– Şi acum propun să ne îndulcim puţin cu acele lucruri plăcute pe care ni le-aţi promis la început.
La capitolul lucrurilor pozitive aş enumera faptul că:
● Aşteptăm să sosească primele pentru cariera didactică/ profesională aferente anului 2024;
● Începând cu data de 01.09.2024 au fost majorate salariile personalului administrativ din sistemul de învăţământ cu 5%, potrivit OUG 53/2023;
● Avem unele semnale că în curând va fi emisă o HG prin care să fie reglementate normele de aplicare pentru decontul sumei de 500 lei la cumpărarea ochelarilor, pentru persoanele care fac obiectul OUG nr. 53/ 2023;
Încă nu pot spune nimic concret, dar ne aflăm în situaţia în care, prin intermediul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, solicităm guvernului acea majorare salarială prin care putem ajunge la nivelul salarial care a fost negociat în timpul grevei din mai – iunie 2023.
Ar mai fi de notat faptul că suntem în plin proces de organizare a unei sesiuni de formare cu liderii de sindicat, dar despre acest lucru vom mai vorbi şi în viitor…
– Nu-i aşa că nu aţi lăsat să treacă neobservată ziua de 5 octombrie?
– Nici nu aveam cum… Îmi place să cred că evenimentul organizat de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, care a avut loc în data de 5 octombrie 2024, cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei, prilej cu care i-am sărbătorit pe colegii noştri, cadre didactice, personal didactic-auxiliar şi administrativ care s-au pensionat în anul şcolar 2023 – 2024 a fost unul de suflet şi pentru suflet. Aş vrea să le mulţumesc în primul rând participanţilor, cu respect şi recunoştinţă pentru anii de muncă în slujba învăţământului, precum şi tuturor celor care s-au implicat în organizarea şi reuşita manifestării.
A consemnat Gianina BURUIANĂ