Trebuie să-ţi doreşti să fii puternic.
Altfel, nu vei ajunge aşa niciodată.
(Friedrich Nietzsche)
Comunicarea socială între colective, grupuri şi categorii sociale, parteneri este o necesitate constantă şi reprezintă o preocupare a sindicaliştilor din domeniul educaţiei. Dacă această comunicare este şi eficientă atunci ne permite să abordăm viziuni şi strategii de dezvoltare, să analizăm, să prevenim şi să atenuăm situaţiile complicate dintre salariaţi şi angajatori, să ne facem vocea auzită prin înaintarea propunerilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a stării de bine a salariaţilor.
Dialogul social, ca parte componentă a comunicării, reprezintă o piatră de temelie pentru ca mişcarea sindicală să fie puternică şi eficientă. Presupune negociere, schimb de informaţii şi consultare în vederea prevenirii şi soluţionării litigiilor. Prin activitatea sindicatelor independente, nepolitizate, angajaţii pot dobândi o voce unitară, pot negocia în mod organizat, iar rolul dialogului social este de a pune bazele îmbunătăţirii productivităţii, de a contribui la crearea unui mediu de lucru armonios, la reducerea conflictelor, precum şi la găsirea de soluţii pe termen lung. Consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat prin dialog cu organizaţiile sindicale primare, dar şi cele teritoriale şi naţionale din învăţământ şi cu alţi factori interesaţi de dezvoltarea educaţiei în Moldova rămâne a fi un obiectiv important al Centrului Sindical Ramural Teritorial Briceni din Domeniul Educaţiei.
În practica profesională, în calitate de lider sindical la nivel de raion, utilizez mai multe instrumente pentru a identifica nevoile membrilor de sindicat, pentru a afla problemele cu care se confruntă şi ce propuneri sau recomandări au pentru îmbunătăţirea activităţii sindicale. Atelierele de dezbateri şi platformele de discuţii îmi permit să ascult mai multe voci, idei, soluţii, ele facilitând şi un schimb de experienţă legat de diferite aspecte. În ultimul atelier de dezbateri cu liderii sindicali, având subiectul „Cadre competente – fundamentul educaţiei”, participanţii au identificat patru probleme majore la nivel local, raional dar şi naţional, încercând să găsească şi cauzele şi efectele dificultăţilor dar în acelaşi timp să caute soluţii potrivite. Sinteza atelierului de dezbateri a fost prezentată la Conferinţa pedagogică raională.
Sunt diferite forme şi modalităţi de organizare eficientă a dialogului dintre sindicalişti şi parteneri, printre care – panelul de discuţii. Un panel bun implică planificare şi atenţie la detalii, însă poate oferi audienţei (dar şi vorbitorilor) o experienţă informativă, activă, dinamică şi într-adevăr utilă. Cu cât aceasta este mai uşor de înţeles, mai accesibilă şi mai concentrată, cu atât este mai valoroasă şi denotă mai mult profesionalism. Dezbaterile prin panelul de discuţii presupun participarea deplină a sindicaliştilor-profesionişti, care cunosc mecanisme de informare şi consultare la locul de muncă, recunosc, acceptă şi respectă pluralismul viziunilor.
În calitate de preşedinte al CSRT Briceni utilizez panelul de discuţii pentru:
– a valoriza experienţele/bunele practici ale organizaţiilor sindicale primare în activitatea lor cotidiană;
– a aborda diferite subiecte/probleme ale salariaţilor din domeniul educaţiei;
– a implica publicul în discuţii/conversaţii, prin expunerea de opinii, întrebări de precizare şi înaintarea propunerilor şi soluţiilor.
La atelierul de lucru cu subiectul Dialogul social ca instrument de soluţionare a problemelor sindicaliştilor din educaţie au participat reprezentanţii conducerii FSEŞ, Consiliului CSRT Briceni al FSEŞ, cadre de conducere din grădiniţe, şcoli şi instituţiile complementare din raion. În cadrul atelierului a avut loc un panel de discuţii în care s-a abordat problema realizării în practică a prevederilor contractelor colective de muncă. La acest panel au participat vorbitori competenţi, experimentaţi, capabili să menţină atenţia publicului.
Colegii sindicalişti vorbitori şi-au împărtăşit experienţa privind negocierea şi semnarea Convenţiei Colective la nivel teritorial (Soroca), modul de desfăşurare a acestui proces, prevederile documentului, avantajele obţinute pentru salariaţii din sistemul educaţional al municipiului Soroca şi funcţionalitatea documentului.
Preşedintele organizaţiei primare a grădiniţei nr.2 din oraşul Briceni, Angela Pohil a reiterat experienţa despre asigurarea condiţiilor pentru activitatea sindicatului în instituţia în care activează, condiţiile de muncă, regimul de muncă şi de odihnă, practicile pozitive dar şi provocările cu care se confruntă, ţinând cont de specificul instituţiei – grădiniţă-creşă.
Stela Marusic, vorbind din perspectiva conducătorului unei instituţii de învăţământ al cărui buget este la limită din cauza numărului de elevi, s-a referit în alocuţiunea sa la realizarea prevederilor Contractului colectiv de muncă în ceea ce priveşte raporturile muncii, normarea şi retribuirea muncii, dar şi alte aspecte din contract, unele mai uşor de rezolvat, altele mai dificile. Directoarea a încheiat cu concluzia că dacă managerul instituţiei este cointeresat în succesele şi performanţele instituţiei, el are grijă şi de starea emoţională a angajaţilor, le creează condiţii bune de activitate, le asigură posibilităţi pentru formarea profesională, contribuie la avansarea acestora în carieră şi alte momente importante, care au ca scop consolidarea colectivului, chiar şi cu surse financiare limitate.
Svetlana Andronic, preşedintele organizaţiei sindicale primare din Gimnaziul Corjeuţi, a subliniat în discursul său că timpul de odihnă este foarte important. În timp ce Codul Muncii ne oferă concediu de odihnă plătit, Convenţia colectivă extinde acest aspect oferind zile suplimentare la concediu, nu limitează drepturile salariaţilor în cazul opririi activităţii instituţiei, fapt pe care l-am resimţit în pandemie şi în perioada învăţământului online. Pentru consolidarea colectivului este bine să petrecem timp liber împreună, să ne ajutăm unii pe alţii la nevoie, să fim împreună şi la bine şi la greu. Acest lucru nu necesită neapărat mulţi bani, principală este dorinţa şi identificarea partenerilor care ne vor ajuta în realizarea celor dorite.
În baza experienţei obţinute, prezint câteva sfaturi pentru a gestiona un panel de discuţii astfel încât participanţii să aibă o experienţă pozitivă:
• Selectaţi cu atenţie moderatorul, care trebuie să aibă destulă experienţă. Acesta trebuie să fie suficient de abil încât să poată opri unele subiecte şi să conducă discuţia mai departe în momentele în care vorbitorii par a nu se mai opri din discurs. Asiguraţi-vă că moderatorul se ridică la înălţimea provocărilor pe care le-ar putea prezenta vorbitorii şi publicul.
• Alegeţi subiecte interesante pentru majoritatea audienţei. Pentru a asigura succesul evenimentului, audienţa trebuie să fie atrasă de subiect sau captivată de acesta în primele momente.
• Elaboraţi agenda şi scenariul panelului – obiectivele, puncte-cheie, întrebările etc.
• Fiţi atenţi la detaliile de logistică: microfoane, sala, fundalul, sunetul, timpul oferit vorbitorilor etc. Creaţi şi explicaţi la începutul evenimentului câteva reguli de bază pentru adresarea întrebărilor şi a răspunsurilor.
• Selectaţi cu grijă membrii panelului – 3-5 vorbitori, care vor avea perspective diverse pentru a antrena o conversaţie interesantă. Aceştia trebuie să fie elocvenţi, pentru a putea transmite mesajul într-o manieră clară şi directă, şi pregătiţi în domeniul sindical pentru provocările şi întrebările care ar putea apărea atât din partea celorlalţi speakeri, dar şi din partea publicului.
• Conversaţia nu trebuie să devină o serie de discursuri. Luaţi în considerare organizarea panelului în aşa fel încât acesta să fie orientat cu adevărat către public. Implicaţi publicul la începutul sesiunii şi continuaţi să-l aduceţi în discuţie pe tot parcursul sesiunii.
• Fiţi atenţi la formularea şi realizarea obiectivelor panelului de discuţii. Realizaţi un plan al obiectivelor alături de vorbitori şi de moderator şi asiguraţi-vă că nu le vor pierde din vedere.
Urmaţi aceste sfaturi şi panelul dumneavoastră va fi memorabil!
Dialogul social poate fi considerat o investiţie pe termen lung pentru stimularea productivităţii şi a creşterii durabile din perspectiva angajaţilor, dar şi un instrument care poate duce la formarea şi creşterea nivelului de competenţe ale angajaţilor. Dialogul social menţine pacea socială.
Pace să fie, dragi colegi!
Galina GUMEN, preşedintele CSRT Briceni al FSEŞ