A terminat şcoala gimnazială la vestita „Vasile Alecsandri” şi, fără a se plânge niciodată nici de carte şi nici de responsabilităţile mai noi pe care elevii şi le-au asumat după ’89, a ajuns – cu plutonul premianţilor la Colegiul Naţional „Roman Vodă”, de-acum în clasa a X-a – deja o figură printre romanvodişti, cu state vechi în proiecte la care alţii nu visează nici măcar în clasele de dinaintea bacalaureatului… Însă, dincolo de performanţele şcolare trecute în… fişa postului unei şcoli de asemenea renume, pentru Ana Mihailovici şi pentru familia Ovidiu şi Tatiana Mihailovici ziua de 15 septembrie este una de sărbătoare. „Pentru mine, ziua aceasta va împlini încă trei ani de aici înainte o bucurie dublă, 15 septembrie fiind şi ziua mea de naştere. Este o dată pe care întotdeauna abia am aşteptat-o după vacanţa mare, pentru că este marcată de reîntâlnirea cu colegii şi cu profesorii, dar şi cu prietenii apropiaţi care niciodată nu uită să-mi facă o surpriză”, spune cu emoţie romanvodista . Dar despre arta fotografică, moştenită de la mama, despre daruri, despre cel mai frumos dar de ziua ei, nici pomeneală! „Chiar în ajunul deschiderii anului şcolar, după o vacanţă în care am mai participat la o serie de activităţi de proiect coordonate de către domnul profesor Ovidiu Albert, în cadrul Asociaţiei de voluntari Muşatinii de la colegiul nostru, voi fi prezentă la o acţiune de voluntariat alături de copiii de la Centrul de Zi Iubire şi speranţă din Roman de care sunt foarte legată. Apoi, abia aştept să reiau cursurile cu colegii mei mai mici de la Roman Vodă, cărora le predau limba franceză, tot ca voluntar, teze, şcoală, şi tot aşa, de nici nu mai ştiu când trece anul”. Dincolo de acest pachet aniversar marca „2 în 1”, Ana Mihailovici rămâne tipul acela de caracter pentru care filele calendarului marchează în fiecare zi câte o sărbătoare…
