Ştefan CORNEANU
Profesor
MOTTO: „După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi-i zise: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămâi acolo până îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-l omoare” (Fuga din Egipt. Omorârea pruncilor – Evanghelia după Matei).
Actualizând şi parafrazând citatul din Noul Testament, după înfrângerea C.D.R. – ului în campania electorală un îngeraş cu corniţe s-a pogorât asupra Iui Năstase şi l-a pus să omoare pruncii de la 6 la 14 ani, nu de tot, ci numai cât să-şi dorească singuri moartea, căci Guvernul nu are atâţia bani şi nu poate respecta Constituţia şi Legea Învăţământului. Pruncii trebuie (fiind sortiţi) să rămână ortodocşi credincioşi, dar neştiutori de carte pentru ca, pe viitor, să nu citească legile, să nu le înţeleagă, ci să se supună orbeşte lor.
Cum altfel s-ar putea interpreta ceea ce e pe cale să se făptuiască în judeţul Neamţ unde un număr de 1200 de salariaţi din învăţământ (educatoare, învăţători, maiştri, profesori şi personal TESA) nu sunt cuprinşi în prevederile bugetului pentru anul 2002 şi, în consecinţă, vor fi disponibilizaţi, pe parcursul acestui an, până la 1 ianuarie 2002? Ar fi inuman, dar simplu, să sacrifici 1200 de apostoli, numai că lucrurile nu stau aşa?! Celor 1200 apostoli le corespund printr-o simplă analogie în plan didactic peste 6000 de elevi de toate categoriile, preşcolari, clasele I – IV, gimnaziu şi învăţământul complementar cu numărul de elevi minim pe clase (16), elevi ce rămân fără educatoare, învăţători sau profesori, deci neşcolarizaţi, siluiţi spiritual, intelectual, moral. Lor li se va lua dreptul de a cunoaşte şi de a învăţa, lumina minţii, ei vor fi lăsaţi să orbecăiască pe terenul atât de periculos şi viciat al delincvenţei juvenile (hoţie, viol, tâlhărie, criminalitate, şi apoi vor ajunge la „facultate”).
Nu ştim ce semne au prorocit venirea lui Anticrist pe pământ, dar fenomene de acest gen îl premerg şi îl anunţa ca fiind pe aproape. Deci: „Oameni, cât mai aveţi timp căiţi-vă, pocăiţi-vă şi salvaţi pruncii cât mai este timp şi stă în putinţa voastră”.
Un popor, o ţară care-şi omoară pruncii, îşi omoară viitorul. La noi pruncii vor muri, în timp ce guvernanţii trâmbiţează zori noi şi un posibil viitor mai prosper şi luminos.
Câtă minciună, câtă făţărnicie, cât cinism trebuie să fie în sufletele unor asemenea oameni?!
Dar nu trebuie să ne mai mire nimic. Cei care au avut curajul să nu reformeze şi să îmbunătăţească, ci să distrugă tradiţia unui învăţământ românesc apreciat şi cu rezultate ce nu vor putea fi niciodată şterse de nimeni, cei care au avut şi au curajul să nege şi să profaneze valorile spirituale emblematice, româneşti, cei care au avut curajul să lovească în simbolul de geniu al acestui neam, Mihai Eminescu, sunt şi vor fi în stare de orice.
Din nou pietrele lovesc cea mai nevinovată, dar singura piatră fundamentală din temelia unui popor, şcoala. Ei ştiu unde şi pentru ce lovesc – dărâmând şcoala, dărâmă totul în timp, după care vor putea dicta şi conduce mai simplu şi mai uşor.
E vremea deşteptării: să ne unim forţele şi să încercăm să stăvilim „uciderea pruncilor”. (Apostolul. nr. 32, nov., 2001)