Fără un strop de înţelepciune, celelalte virtuţi rămân nefolositoare
Xenofon
La ce bun ora de filosofie?
La ora de filosofie, profesorul trebuie să creadă cu străşnicie că nu se află într-o sală de clasă banală, ci într-o adevărată agora, înconjurat de tineri dornici să descopere şi să se descopere.
El este cel care trebuie să dea viaţă trăirilor celor mai profunde, legate de mister, de creaţie, de frumuseţe şi de fericire. Ca un adevărat dirijor al minţii, profesorul de filosofie trebuie să facă din ora de filosofie o adevărată lecţie despre viaţă.
La ora de filosofie, un tânăr învaţă nu numai concepte şi teorii de gândire, uneori dificile şi abstracte, ci şi să întâmpine viaţa cu ochii larg deschişi, să-şi deschidă porţile interioare spre dragostea de cunoaştere, să se elibereze de barierele egoismului şi să dăruiască, să găsească perfecţiunea în imperfecţiune, şi fericirea în lucrurile mici. Unde se mai întâmplă ca un profesor să se bucure atunci când elevii formulează critici cu privire la punctele de vedere formulate chiar de el? Sau, ca discuţii extrem de aprinse şi pasionate despre o problemă etică de viaţă şi de moarte, să nu fie interpretate ca un atac personal?
La ora de filosofie, un tânăr învaţă un lucru minunat: fiinţăm pe această lume şi trebuie să învăţăm să trăim, căci viaţa este un dar! Nu trebuie să fim asemeni unui trunchi de arbore în derivă pe un râu, ci trebuie să ne descoperim capacitatea de a construi o barcă cu vâsle din acel arbore, pentru a putea să traversam noi înşine curenţii.
Prin specificul ei, ora de filosofie îi ajută pe elevi să-şi dezvolte capacitatea de a gândi şi mai puţin de a memora, de a gândi pe cont propriu, de a argumenta, de a interpreta şi găsi soluţii.
Ceea ce înveţi la ora de filosofie, te face să ieşi din clişee şi tipare de mult depăşite, te face să crezi în Adevăr, Frumos, Bine, să găseşti un sens în tot şi în toate, să accepţi un determinism al faptelor, să fii tolerant, să îţi dezvolţi disponibilitatea de a trăi într-o societate, să schimbi ceva în interiorul tău atunci când crezi că nu eşti în armonie cu lumea din jur. Ca un exemplu, opera lui Immanuel Kant constituie şi astăzi, o sursă inepuizabilă de modelare umană şi de formare de caractere. Teme precum demnitatea umană, respectul interuman şi mai ales al legii morale, cultivarea virtuţii şi îndeplinirea datoriei se adresează şi în prezent, oricărui om civilizat.
Ora de filosofie devine una în care ţi se trezeşte uimirea în faţa vieţii însăşi, ceea ce constituie un preambul al dezvoltării spirituale autentice de mai târziu, a tinerilor în căutare de sensuri. Toţi oamenii caută un echilibru, şi cu atât mai mult cei care pătrund în tainele iubirii de înţelepciune, astfel încât lectura şi discursul filosofic le oferă o soluţie a vieţii.
Un exemplu în acest sens îl constituie Răzvan Pindic, elevul ce a reprezentat România la Olimpiada Internaţională de Filosofie din Danemarca, în prezent student la Facultatea de Medicină din Bucureşti, care mărturisea într-un interviu, că citeşte filosofie din convingere şi că aceasta îl va ajuta foarte mult în viaţă şi în carieră.
Societatea atât de pragmatică de astăzi îi învaţă pe tineri să gândească viitorul într-o formă raţională, să calculeze avantajele şi dezavantajele atunci când iau o decizie, care desigur reduce riscurile, dar şi răsplata.
Filosofia însă, îi învaţă să se implice în domenii care îi atrag, deşi nu au toate calităţile necesare, nu neapărat pentru succes, cât mai ales pentru satisfacţia de a fi încercat, ceea ce înseamnă plus valoare.
Poate de aceea, cursul de „Teorii clasice de etică şi politică” pe care profesorul Michael Puett (48 de ani) îl susţine în cadrul Universităţii Harvard este al treilea cel mai popular curs al universităţii, după „Introducere în economie” şi „Introducere în informatică”. O veste surprinzătoare dacă ne referim la statisticile recente, care arată o scădere semnificativă a interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale, la nivelul SUA.
Îţi va schimba viaţa! este promisiunea pe care profesorul Puett o face studenţilor, pe care îi învaţă că cele mai mici acţiuni au cele mai profunde ramificaţii, că deciziile se iau în realitate, cu inima, şi nu cu mintea, că atunci când corpul acţionează, mintea se va mula pe acea acţiune. Acestea sunt doar trei dintre ideile filosofice care răzbat din scrierile învăţaţilor chinezi, şi pe care profesorul Puett le redescoperă şi popularizează exemplar prin acest curs. El dovedeşte utilitatea acestor învăţături, mai ales într-o perioadă în care toate lucrurile îşi pierd conturul, iar această utilitate este dovedită mai ales, prin curiozitatea şi deschiderea studenţilor spre aceste învăţături.
Până la urmă, filosofia, creează cadrul cel mai potrivit fiecărui individ în parte, indiferent de domeniul în care activează, pentru a deveni ceea ce ar trebui să devină: Om! Un om plin de valoare intrinsecă, un om care-şi foloseşte resursele pentru a evolua şi nu pentru a supravieţui.
Când Socrate spunea: Ştiu că nu ştiu nimic, nu o spunea fiindcă se mulţumea cu a nu şti nimic. O afirma drept recunoaştere a ceea ce nu ştim şi, în acelaşi timp, drept punct de pornire: Vreau să ştiu mai mult, pentru că am nevoie de mai mult.
Deşi au trecut atâtea veacuri de atunci, fiinţa umană îşi repetă aceleaşi întrebări. Şi e suficient să simţim nevoia de a găsi răspunsuri pentru ca filosofia să fie din nou utilă, practică şi necesară.
Filosofia este marea educatoare, cea care ne învaţă să trăim. A şti cum să trăieşti este o disciplină în care puţini mai cred astăzi!
Şi totuşi, tinerii, tocmai asta trebuie învăţaţi: filosofia ne învaţă să preţuim atât rolul maestrului, cât şi pe cel al discipolului. Maestrul, educatorul, conform sensului latin al cuvântului „educir” este cel care scoate ceva dinăuntru spre exterior, este cel care educă fără să deformeze, informează fără să mintă, trezeşte sufletul şi forţele interioare prezente în tinerii care îl ascultă.
Educaţia filosofică formează şi transformă fiinţa umană.
A te întâlni cu tine însuţi şi a constata că eşti mic, e deja mult mai frumos decât a nu te descoperi deloc şi a nu şti ce înseamnă acel „eu” din „eu sunt”. Asemeni tinerilor adunaţi acum 2500 de ani în jurul lui Platon, tinerii de astăzi, trebuie să înveţe că timpul le aparţine, şi că prin căutarea adevărului, totul dobândeşte un sens.
Timpul tău e limitat, deci nu-l irosi trăind viaţa altcuiva/ Nu lăsa bruiajul opiniilor altora să afecteze vocea ta interioară le adresa Steve Jobs, într-un discurs, absolvenţilor Universităţii Stanford, ca un mesaj cu o filosofie de viaţă aparent simplă, dar atât de profundă.
De ce acest mesaj? Tocmai pentru că în timpurile actuale se caută oameni activi, care să nu fie doar simpli spectatori ai propriului lor destin, care să lase pur şi simplu lucrurile să se întâmple, ci oameni care să-şi trăiască propriul lor timp!
Ori, tocmai acesta este rolul sublim al filosofiei: te învaţă să trăieşti ceea ce înveţi, şi să înveţi din ceea ce trăieşti!
Iată deci, că ora de filosofie este poate singura prin intermediul căreia un tânăr învaţă despre lume şi viaţă, despre faptul că stă în puterea minţii sale de a gândi limpede, de a lua cele mai bune decizii, de a atrage succesul şi motivaţia pentru autodepăşire.
Anca LUNGU
Liceul Teologic Franciscan „Sf. Francisc de Assisi”