Camelia Cavadia este o scriitoare remarcabilă prin felul în care a reuşit să transforme o carieră solidă în televiziune într-o voce literară puternică şi profund recognoscibilă, de o sinceritate care se simte în fiecare pagină pe care o scrie. Debutul, venit târziu în raport cu aşteptările obişnuite din lumea editorială, a surprins prin maturitate, forţă emoţională şi o stăpânire a limbajului care a atras imediat atenţia criticilor.
Ea explorează vulnerabilitatea umană şi scrie despre frică, vină, abuz şi fragilitate cu o delicateţe care nu diluează durerea, ci o face inteligibilă. Personajele sunt construite cu o empatie rară, iar poveştile lor par să vină dintr-un spaţiu interior, în care autoarea a avut curajul să coboare înainte de a-i invita şi pe cititori. Această autenticitate este, poate, cel mai puternic element al literaturii sale. În intervenţiile publice vorbeşte deschis despre propriile temeri şi despre drumul dificil către scris, iar această transparenţă o apropie mult de cititori.
Pe data de 10 iunie 2026, începând cu ora 18, în librăria Cărtureşti din Piatra-Neamţ, publicul iubitor de lectură a avut onoarea de a o întâlni pe Camelia Cavadia, care şi-a lansat în oraşul nostru, cartea „Dansează când îţi vine să plângi”. Trebuie adăugat că primul său roman, „Vina” (2015), a primit „Premiul pentru cel mai bun debut la Festival du Premier Roman, de la Chambéry”; au urmat „Măştile fricii” (2016), tradus ulterior în spaniolă, sârbă şi macedoneană; „Purgatoriul îngerilor” (2018) şi „Sufletul lumii” (2022).
„Dansează când îţi vine să plângi” descrie prietenia salvatoare, nemărginită şi necondiţionată a trei femei, care reuşesc să îşi fie aproape în momentele fericite, dar mai ales în abisul suferinţelor. Se cunosc din liceu, apoi trec împreună prin povara primelor joburi, prin comunismul plin de lipsuri, dar şi prin succese.
Dialogul autoarei cu publicul a revelat concepţia acesteia că viaţa este aşa cum ne-o facem noi, deşi uneori trebuie să înfruntăm perioade grele, pe care nu ştim să le gestionăm. Pentru moment, nu trebuie să uităm că traversăm un răstimp privilegiat. Mi-aş dori foarte mult ca această carte să fie citită şi de tineri, pentru că e foarte frumos să te fi născut în libertate, să poţi face ceea ce vrei, alegerile tale să fie în conformitate cu ceea ce simţi, nu cu ceea ce ţi se permite. Şi mi-ar plăcea ca cititorii care sunt de vârsta mea să citească cu aducere aminte, să se gândească la propriile experienţe şi să se regăsească în anumite perioade istorice – a adăugat scriitoarea.
Camelia Cavadia mărturiseşte că şi-a ţesut romanul, pornind de la faptul că prieteniile sunt cele mai frumoase legături care se pot naşte între oameni, cele mai minunate pe care le-a lăsat Dumnezeu. Este fascinată de acest fenomen şi consideră că merită cu prisosinţă să fie subiectul unei cărţi, în care a pus toate experienţele sale de această natură şi toate prieteniile pe care le-a văzut în jurul său. În cartea sa, prietenia nu este doar un fundal ci subiectul principal, iar relaţiile care se nasc între aceste trei femei sunt mai importante decât evenimentele prin care trec, pentru că devin parte din fiinţa lor.
Întrebările venite din partea publicului au transformat întâlnirea de la Piatra-Neamţ într-o convorbire caldă, vie şi profund personală, în care cititorii nu au căutat doar să afle detalii despre carte, ci şi să înţeleagă mecanismele subtile şi psihologice din spatele poveştii. De la primele intervenţii, s-a simţit că romanul a atins o coardă sensibilă în rândul celor prezenţi, iar interogaţiile au pornit nu din curiozitate superficială, ci dintr-o nevoie reală de a înţelege cum se construieşte literatura care vorbeşte despre camaraderie, pierdere şi vindecare.
La farmecul serii s-a adăugat şi sesiunea de autografe, unde atmosfera a fost luminoasă, dominând sentimentul că fiecare semnătură nu era doar un nume pe o pagină, ci o punte între autoare şi cititor, o invitaţie tăcută la a dansa chiar şi atunci când îţi vine să plângi.
Gianina BURUIANĂ