Închinare atemporalului Ion Creangă

Scriitori şi alţi oameni de artă au celebrat 180 de ani de la naşterea lui Ion Creangă. Miercuri, pe 1 martie, în incinta Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chişinău s-a discutat despre „Actualitatea lui Ion Creangă”.

Directorul muzeului, Vasile Malaneţchi a prezentat expoziţia cu tematica scriitorului şi a menţionat că Ion Creangă a fost şi va rămâne actual ca şi Mihai Eminescu. „Cine dintre alţi scriitori, chiar şi clasici, contemporani a servit ca motiv de inspiraţie pentru atâtea opere de artă plastică, cum este cazul lui Ion Creangă? Avem portrete în ulei, avem grafică de carte, sculp­tură. Puteţi vedea câteva scene la filmul „Se caută un paznic” făcute de Vasile Covrig”.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu a declarat că Ion Creangă nu s-a învechit. „Cartea lui Creangă nu are filele veştezite şi nu le va avea niciodată, pentru că el este un scriitor viu şi o prezenţă mereu vie. „Capra cu trei iezi”, „Dănilă Prepeleac”, „Ivan Turbincă”, „Fata babei şi fata moşneagului”, „Harap Alb” – au fost contemporani cu strămoşii noştri, contemporani cu părinţii noştri şi cu noi, oamenii secolului 21, oamenii internetului. Capra este contemporană şi va fi contemporană cu cei care vor veni şi peste o sută de ani. De ce? Pentru că Creangă exprimă esenţa spiritului românesc al poporului nostru. Nu ne putem imagina viaţa fără aceste poveşti”, a menţionat Arcadie Suceveanu.

Diana Vrabie, critic şi istoric literar, teoretician, conferenţiar universitar la Catedra de literatura română şi universală, Universitatea „Alecu Russo”, Bălţi, susţine afirmaţia lui Geor­ge Călinescu care spunea că „Ion Creangă e mai deştept decât pare”. Diana Vrabie argumentează afirmaţia criticului prin faptul că la 180 de ani de la naşterea sa, Ion Creangă, rămâne la fel de actual şi citit, studiat. „Opera sa fiind supusă celor mai variate grile de interpretare şi celor mai pitoreşti lecturi. Reeditarea necontenită a creaţiei humuleşteanului relevă acel interes susţinut faţă de opera sa care a trecut cu succes proba timpului”, a declarat specialista în cadrul simpozionului.

Dumitru Apetri, doctor în filologie, cercetător ştiinţific coordonator susţine că toţi românii pot fi mândri pentru că Eminescu şi Creangă au un loc bine definit în universalitate. „Factorii care asigură universalitatea scriitorilor e traducerea lor artistică. Opera artistică conţine, reprezintă trăirile umane, nobleţea trăirilor umane şi sensibilitatea cea mai înaltă. Creangă este într-adevăr foarte greu de tradus, limba sa fiind expresivă, aluzivă şi imprevizibilă. Specialiştii mai spun că traducerile se învechesc odată la 30-40 de ani, că trebuie revenit periodic asupra lor. Această grilă de receptare este, de asemenea, în îmbogăţire permanentă. Ar fi bine ca naţiunea română, cultura românească să fie cointeresate ca opera lui Creangă şi Eminescu să fie încredinţată celor mai de seamă traducători şi să fie propagată pe diferite căi”, a declarat doctorul în filologie pentru ziarul TIMPUL. (N. R. – Preluare de pe www.timpul.md)

Red.