Decembrie 2017
■ dec. 1907 – d. Manuel Halunga, la Piatra-Neamţ (n. 1825, Botoşani), institutor, publicist. Absolvent al Academiei Mihăilene din Iaşi, a predat la Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Piatra-Neamţ timp de patru decenii, fiind un militant activ pentru Unirea Principatelor şi cucerirea Independenţei de Stat a României. A fost membru în „colegiul diriginte” (casier) al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi”, al „comitetului de redacţiune” (1. 02. 1882 – 1. 11. 1884) şi colaborator al revistei omonime şi chiar a scos „ pe spesele sale” nr. 3. A mai colaborat la: „Corespondenţia provincială”, „Mişcarea” şi „Propăşirea”.
■ 3/1874 – n. Vincenzo Puschiasis, la Rigolato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neamţ), sculptor în piatră. Venit în Piatra-Neamţ (1899), a deschis o carieră de piatră la Băcioaia, lângă Văleni (Peste Vale) şi, cunoscându-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echipă de muncitori care, după Primul Război Mondial, va alcătui prima antrepriză de construcţii. Căsătorit şi naturalizat în România. De numele lui se leagă construirea de monumente ale eroilor, obeliscuri, socluri pentru statui, pietre funerare ş. a., în Neamţ, Bacău, Vaslui şi Suceava (Complexul Funerar din Cimitirul „Eternitatea” din Piatra-Neamţ, împreună cu Gh. Iconaru). A lucrat şi la clădirea actuală a T. T. La acestea se adaugă numeroase fântâni, poduri, viaducte, biserici ş. a. În 1998, la Editura „Nona” a apărut Albumul „Vincenzo Puschiasis, pictor în piatră” de Giovana (nepoata artistului) şi Gh. Munteanu.
■ 5/1998 – d. Cleopa Ilie (din botez, Constantin, n. 10. 04. 1912, la Suliţa, Botoşani, v. fişa lunii aprilie.)
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău)
■ 5/1965 – n. Vasile Baghiu, la Mastacăn, Borleşti, Neamţ, poet, prozator şi eseist, inventatorul himerismului în poezie, a absolvit Liceul Sanitar din Bacău (1984), a debutat în revista liceului, „Orizonturi noi”, şi în Revista „Ateneu” (5/1983); a lucrat la Sanatoriul Bisericani din Neamţ. Se mută la Piatra-Neamţ (1990), lucrează ca asistent medical; obţine licenţa în psihologie (2008), ocupă un post de psiholog. Este membru al U. S. (1996). Colaborări în presa literară din ţară şi din străinătate. Cărţi: „Gustul înstrăinării”; „Rătăcirile doamnei Bovary”; „Febra”; „Maniera”; „Pontica”; „Fantoma sanatoriului”; „Himerus Alter in Rheinland”; „Punctul de plecare”; „Ospiciul”; „Transatlantic Crossings. The Constant Language of Poetry TJMF Publishing”, USA, (coautor); „Cât de departe am mers”; „Depresie”; „Planuri de viaţă”.
■ 5/1934 – n. Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ (d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică-Fizică a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole la Revista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare: „Matematica. Manual pentru clasa a IX-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XII-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XII-a.
■ 9/1941 – n. Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui, economist, a absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti; cursuri de specializare, documentare în Italia Germania şi Franţa. A deţinut funcţia de director economic la C. F. S. Săvineşti, în prezent, director general al Societăţii Comerciale Mixte Româno-Italiene (RIFIL) Săvineşti. Este recunoscut ca expert în domeniul organizării, conducerii societăţilor comerciale şi al relaţiilor economice externe. Autor de articole şi studii de specialitate; participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Susţinător moral şi material al activităţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi umanitare.
■ 9/1946 – n. Elena Vulcănescu, la Focşani, stabilită cu familia, încă din copilărie, la Piatra-Neamţ, unde a fost profesoară de limba şi literatura română aproape întreaga carieră. Poetă, prozatoare, istoric literar, membră a U. S. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1969). Publicistic a debutat în Revista „Luminiţa” cu poezie, iar editorial cu „Dor de zei” (2000). După mai multe cărţi de poezie, a publicat o carte impresionantă, „Bucureşti – Paris via Mirceşti”. A colaborat şi publică versuri şi articole de istorie literară în: „Acţiunea-press”, „Asachi”, „Convorbiri literare”. „Cronica”; „Luceafărul”; „Poezia”; „La Tazlău” ş. a. Alte cărţi: „Cain”; „Poemul din călcâi”; „Catrenul şi umbra”; „Gabion”; „Azil pentru melci”; „Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Caragiale”.
■ 12/1951 – n. Sorin Preda, d. 26.11.2014, la Bucureşti, profesor de jurnalism, gazetar, prozator. După anii de şcoală, inclusiv Liceul de Muzică, la Bacău, a absolvit Facultatea de Limba si Literatura Romana din Bucureşti (1974), repartizat la Liceul Industrial Nr. 2 din Roman (1974-1981). Debut în Revista „Luceafărul” (1974), pseud. Sorin Tomşa. Editorial, la Roman (1981), cu „Povestiri înainte de a începe”. A frecventat cenaclurile literare din Bacău şi din Bucureşti. Membru al U. S. şi membru fondator al ASPRO. Redactor la „Formula AS” (din 1994). Tradus în limbile rusă şi engleză. Premiile revistelor: „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul” şi al C. C. al U. T. C. Colaborări: „Arc”; „Ateneu”; „Contrapunct”; „Expres”; „România literară”; „Scânteia tineretului”. (SLAST); „Tineretul liber”; „Tomis”; „Vatra”; „Zigzag” ş. a. Alte cărţi: „Parţial color”; „Plus-minus o zi”; „Tehnici de redactare în presa scrisă”; „Jurnalismul cultural şi de opinie”.
■ 13/1937 – n. Eugen Verman, la Piatra-Neamţ, ziarist, prozator, a absolvit Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1 (1954), în oraşul natal. Recrutat redactor la „Flacăra” din Piatra-Neamţ (01. 03. 1960), a urmat un curs de ziaristică la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti; numit redactor-şef la „Oneştiul nou” (iulie 1962); şef de secţie la „Steagul roşu” din Bacău; după 1989, la „Deşteptarea”, până la pensionare. A absolvit Facultatea de Filozofie-Sociologie (1971) a Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Colaborări: „Ateneu”, „Sinteze”, „Ziarul de Bacău”, „Observatorul” (Toronto) şi „Viaţa noastră” (Tel Aviv). Cărţi: „Robu”, „Destin”, „Culai”, „Liliacul alb – Zborul numărul trei”, „Miezul vieţii”.
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit, Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 16/1949 – n. Ioan Dănilă, la Târgu-Neamţ, a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Institutul Pedagogic de 2 ani, Suceava, Facultatea de Filologie şi Istorie, Craiova. Cariera didactică: învăţător suplinitor şi calificat (Oglinzi, Piatra-Neamţ), director al Casei Corpului Didactic şi cadru universitar (în Bacău). Doctor în filologie. A pus bazele Fundaţiei „Vasile Alecsandri”. Redactor-şef al Revistei Studii şi cercetări ştiinţifice a Facultăţii de Litere din Bacău. Debut publicistic, „Ramuri” (1978). Colaborări: „Deşteptarea”, „Agora”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Pagini bucovinene”, „Cartea”, „Ziua”, „Sinteze”, „Vitraliu”; „Vestitorul”. Cărţi în colaborare, volume colective sau coordinate: cursuri, manuale şi auxiliare didactice (peste 50 de titluri). În nume propriu: „Limba română, algoritmii analizei gramaticale”; „Fonetică şi fonologie”; „Studii şi cercetări ştiinţifice”; „Limba română în graiul ceangăilor din Moldova”.
■ 20/1937 – n. Eugenia Popescu, la Roman, absolventă a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Iaşi (1964), doctor în pedagogie (1972), asistent la catedra de pedagogie de la Universitatea ieşeană (1964-1967), lector, conferenţiar universitar la Universitatea Bucureşti, expert în probleme de pedagogia acţiunii în proiecte de pregătire a cadrelor de către Fundaţia „Pestalozzi” (Elveţia) şi Fundaţia S. O. S. – Satele de Copii (Austria). Coautoare la: „Curs de pedagogie” I-II; „Didactica învăţământului preşcolar”; „Teoria jocurilor recreative”. Lucrări, în nume propriu: „Curs de pedagogie şi metodica învăţământului preşcolar”; „Pedagogia preşcolară”; „Prelegeri de pedagogie”.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”. Galaţi, muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968), A fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”; „Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”, „Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 23/1987 – d. Teofan Macovei, la Piatra-Neamţ, învăţător, membru fondator al revistei „Apostolul” seria I (1934-1943).
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist critic şi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965), Redactor la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1989), membru al U. S. (1989), al U. A. P., preşedintele S. S. Neamţ. Membru fondator al Revistelor „Credinţa neamului”, „Poezia”, „Antiteze” (redactor şef, director), director-fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi: „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez»“. Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»“; „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 28/1949 – n. Botez Mihai, la Filioara, Văratec, Neamţ, profesor doctor, poet, prozator, publicist, absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, al Facultăţii de Filologie, Secţia franceză-română a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Beneficiind de o bursă a Statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A susţinut examenul de doctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la «divine tragédie» du litéraire” (1998). A debutat cu volumul de proză „Jocul de-a cine pierde câştigă” (1986). A publicat şi volume ce conţin lucrări didactice, cărora li se adaugă numeroase articole de critică literară în presa din Moldova. Alte cărţi; „Litérature française”; „Le texte et son double” ş. a.
■ 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Havârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, a absolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni, Dorohoi, Facultatea de Istorie a Universităţii ieşene, doctor în istorie (1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul şi iniţiatorul colecţiei acestei instituţii. Membru al Institutului Naţional de Tracologie, al Institutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca şi al A. O. Ş. din România. A descoperit peste 300 de aşezări din diferite epoci istorice din zona Roman, a condus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni ştiinţifice, la 5 congrese internaţionale. Colaborări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Carpica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”, „Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”, „Cercetări de numismatică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Moldovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”; „Monumente din judeţele Bacău şi Neamţ” (colab.); „Zargidava – cetatea dacică de la Brad”.
■ 31/1989, d. la Iaşi, Ion Creangă.
Constantin TOMŞA