■ 1. 04. 1913 (110 ani de la deces) – Iosif T. Camner, la Piatra-Neamţ (n. 1828, Braşov), farmacist. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie de la Universitatea din Viena, obţinând titlul de magistru în farmacie (1852). S-a stabilit la Piatra-Neamţ (1855) şi a luat în arendă Farmacia „Vorel”, iar apoi deschide Farmacia „La Speranţa” (1865), care se va muta în noul local (1878), pe strada care îi poată şi astăzi numele. Cultivă plante medicinale pe care le prelucrează, iar produsele sunt vândute în ţară şi în străinătate, obţinând patru medalii de aur, argint şi bronz, la expoziţii din Iaşi şi Bucureşti (1867, 1897).
■ 2/1938 (85 de ani de la naştere) Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ, şi Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
■ 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei „Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
■ 2/1938 (85 de ani de la naştere) Constantin Catană, la Ardeoani, Bacău, biolog, profesor universitar, doctor în geologie (1991). Facultatea de Biologie-Geografie, Iaşi, secţia geochimie (1970), urmată de o specializare în U. R. S. S. A lucrat ca geolog la Combinatul Minier Bălan (1970-1972), la Staţiunea de Cercetări „Stejarul” (1972-1991), Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Peste 80 de studii şi cărţi în colaborare şi un curs universitar de geologie generală.
■ 5/1938 (85 de ani de la naştere) Constantin Teleagă, la Brodina, Rădăuţi, Suceava, prozator. Studii: Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Drept (1960), Facultatea de Filologie (1969), Bucureşti şi Institutul de Studii Politice din Paris (1973), doctor în drept (2004, Bucureşti). A activat în C. C. al U. T. C., apoi, a cerut azil politic în Franţa (1970). Distins cu: Meritul Naţional în Grad de Comandor (Franţa) şi Serviciul Credincios în Grad de Ofiţer (Franţa). Cărţi: „Marlene Dietrich Realitat”, „Lilispendenţă”; „Hamburg”; „Armonizarea legislativă…”; „Moartea lui Avram”, roman.
■ 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor de Teologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la Parohia Vânători, Piatra-Neamţ (1. 08. 1981). A colaborat şi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei „Credinţa neamului”, Neamţ (1990-2008). Coordonator, director şi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neamţ (1996). Cărţi: „Petru Pogonat. Meditaţiunile unui călugăr surghiunit”, „Profeţie mincinoasă. Lamentaţie la un zid al plângerii în construcţie” şi „Biblia pe înţeles”.
■ 7/1903 (120 de ani de la naştere) Grigore Cugler, la Roznov, Neamţ (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de carieră, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator şi poet. Studii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neamţ şi la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu. A studiat vioara, viola şi compoziţia la Conservator, apoi a urmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm. În 1947 se va stabili la Lima, unde a trăit 24 de ani (instrumentist în Orchestra Simfonică Naţională). Volume: „Apunake şi alte fenomene”, „Afară-de-Unu-Singur”, „Vi-l prezint pe Ţeavă”, „Alb şi negru”.
■ 7/1953 (70 de ani de la naştere) Daniel Corbu, la Târgu-Neamţ, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorială „Ion Creangă” Iaşi, absolvent al Liceului din Roznov şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti. A iniţiat şi organizat Colocviile Naţionale de Poezie de la Neamţ. Membru al U. S. Volume: „Naştere vinovată”; „Intrarea în scenă”; „Preludiu pentru trompetă şi patru pereţi”; „Documentele haosului”; „Spre fericitul nicăieri”; „Cântece de amăgit întunericul”; „Manualul bunului singuratic”; „Urmele lui Dumnezeu şi alte povestiri”; „Viaţa de fiecare zi la Iaşi, pe vremea lui Daniel Corbu, povestită de el însuşi” ş. a.
■ 8/2008 (15 ani de la deces) Dan Cepoi, la Piatra-Neamţ, pictor (n. 21 iunie 1949, Târgu-Neamţ, v. fişa lunii iunie).
■ 10/1912 – n. Ilie Cleopa (din botez, Constantin), la Suliţa, Botoşani (d. 5. 12. 1998, Mănăstirea Sihăstria, Neamţ), arhimandrit. Călugărit în 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Lucrări: „Despre credinţa ortodoxă”; „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”; „Predici la Duminicile de peste an”; „Despre vise şi vedenii”; „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”, predici şi scrieri diverse.
■ 11/1962 Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi (1985). Fondator al Editurii „Alfa” a C. C. D. Neamţ (1996), co-fondator şi apoi redactor al revistei „Apostolul” (1999). Debut cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu „Aproape amintiri” (1997), urmat de „Ducatul inocenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”.
■ 13/1928 (95 de ani de la naştere) Dan-Mircea Borş, la Piatra-Neamţ, profesor universitar, doctor (1987), matematician. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din oraşul natal, apoi al Facultăţii de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a urcat treptele învăţământului universitar, predând la diferite facultăţi de profil. Numeroase articole şi studii în publicaţiile de specialitate: „Studii şi cercetări ştiinţifice de matematică”, „Buletinul” Institutului Politehnic Iaşi, „Cercetări matematice” ş. a.
■ 14/1903 (120 de ani de la naştere) Constantin V. Papuc, la Boroaia, Suceava, (d. 5. 05. 1992, Braşov), profesor de limba română. La absolvirea Şcolii Normale de la Fălticeni (1925), vara, îl primeşte la Boroaia pe Nicolae Iorga, pe care îl cunoscuse la Vălenii de Munte, pe când era elev normalist în anul III. Tot în acel an, urmează cursurile Şcolii Militare din Bacău, iar de la 14 septembrie 1926, va fi cadru didactic şi director la şcoala din Boboieşti, Pipirig, Neamţ. În 1956, este cel care rosteşte un cuvânt de bun venit, la Căminul Cultural din Vânători-Neamţ, adresat lui Mihail Sadoveanu. Acuzat de misticism şi legionarism, s-a mutat la Braşov, unde îşi va petrece ultimii ani de viaţă.
■ 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. S-a stabilit apoi în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia.
■ 19/1848 (175 de ani de la naştere) Dimitrie Cantemir, la Roznov, Neamţ (d. 4. 03. 1896, Piatra-Neamţ), medic, absolvent al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Torino. Revine în ţară (1869) cu titlul de doctor în medicină şi chirurgie şi, la 21 de ani, este numit medic şef al Spitalului din Piatra-Neamţ. Alături de alţi intelectuali, a fondat Societatea Literară-Ştiinţifică „Asachi” (1880), şi revista omonimă (1881). A pus bazele (1878) şi a modernizat Băile Bălţăteşti (1881-1884). Membru corespondent şi titular al „Société d’Hidrologie Medicale”, Paris. Colaborări: „Corespondenţia provincială”, „Revista ştiinţifică” ş. a. Volume: „Studii asupra febrei palustre”, „Consilii hygienice pentru creşterea copiilor”, „Băile minerale de la Bălţăteşti”, (colab.), „Sărurile minerale de la Bălţăteşti”.
■ 19/1898 (125 de ani de la deces) Grigore N. Lazu, la Piatra-Neamţ (n. 1845, Ceahlău), poet, traducător, publicist. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Cernăuţi, unde va practica avocatura şi va fi membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina. Membru al „Junimii” din Iaşi, unde fusese invitat de N. Gane şi Iacob Negruzzi, dar, intrând în conflict cu fruntaşii societăţii, vine la Piatra-Neamţ (tatăl său era preşedinte al Tribunalului). Funcţii: subprefect, şeful Poliţiei, prefect. Membru al Societăţii Ştiinţifice „Asachi” şi în comitetul de redacţie al revistei omonime. Colaborări; „Arhiva”, „Lumea ilustrată”, „România muzicală”. L-a acuzat, în broşura „Adevărul despre poeziile lui George Coşbuc”, de plagiat pe poet, la apariţia volumului „Balade şi idile”. Cărţi: „Francmasoneria. Alcătuirea, activitatea şi scopul activităţii sale”; „451 traduceri libere şi imitaţiuni de poezii antice şi moderne din Orient şi Occident”.
■ 22/1943 (80 de ani de la naştere) Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb” ş. a.
■ 23/1949 – n. Gheorghe Dumitroaia, la Drăguşeni, Suceava, (d. 6 apr 2016, Piatra-Neamţ), arheolog, doctor în istorie, director al Complexului Muzeal din Neamţ (din 1993). Iniţiator şi fondator al Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Multe lucrări de specialitate, în publicaţiile Muzeului şi în alte publicaţii ştiinţifice din ţară şi străinătate.
■ 26/1878 (145 de ani de la naştere) George P. Grinţescu, la Petricani, Neamţ, botanist. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, licenţiat în farmacie (1903), colonel farmacist (1926). Funcţii: farmacist-şef al Armatei (1929), general şi director superior farmaceutic în Ministerul Apărării Naţionale (1933), membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Bucureşti şi din Cluj, al Societăţii de Geografie, al Societăţii Farmaceutice din România, membru corespondent al Academiei Internaţionale de Botanică din Paris. Scrieri: „Contex China Calysaya”, „Genul Soldanella şi Soldanella Hareţii pe Muntele Ceahlău”, „Plantes nouvelles ou oeu conues de Roumanie”, „Contribuţii la flora României”, „Tratat de botanică farmaceutică”, „Studii asupra industriilor noastre” ş. a.
■ 29/1965 – n. Lucian Tudorache, la Independenţa, Galaţi, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi. Membru U. A. P. Expoziţii personale (2000-2008): Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ; colective (1990- 2008): Bucureşti, Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ; internaţionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucrări monumentale: „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Piscul Galaţi; „Victor Brauner”, „Mihai Eminescu”, Piatra-Neamţ; „Mihail Kogălniceanu”, Târgu-Neamţ; „Medievală”, Piaţa Morii, Bistriţa. Premii: Bienala „Lascăr Vorel”. Bursă UNESCO la Centrul European din Veneţia (2004).
N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).