■ 3/1874 – n. Vincenzo PUSCHIASIS, la Rigolato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neamţ), sculptor în piatră. Venit în Piatra-Neamţ (1899), a deschis o carieră de piatră la Băcioaia, lângă Văleni (Peste Vale) şi, cunoscându-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echipă de muncitori care, după Primul Război Mondial, va alcătui prima antrepriză de construcţii. Căsătorit şi naturalizat în România. De numele lui se leagă construirea de monumente ale eroilor, obeliscuri, socluri pentru statui, pietre funerare ş. a., în Neamţ, Bacău, Vaslui şi Suceava (Complexul Funerar din Cimitirul „Eternitatea” din Piatra-Neamţ, împreună cu Gh. Iconaru). A lucrat şi la clădirea actuală a T. T. La acestea se adaugă numeroase fântâni, poduri, viaducte, biserici ş. a. În 1998, la Editura „Nona” a apărut Albumul „Vincenzo Puschiasis, pictor în piatră” de Giovana (nepoata artistului) şi Gh. Munteanu.
■ 5/1934 – n. Vasile ŢIFUI, la Ceahlău, Neamţ (d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică- Fizică a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole la Revista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare: „Matematica. Manual pentru clasa a IX-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XII-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XII-a”.
■ 5/1998 – d. Cleopa Ilie (din botez, Constantin, n. 10. 04. 1912, la Suliţa, Botoşani.)
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău.)
■ 6/1949 – n. Paul Chiribuţă, la Buhuşi, actor, după absolvirea I. A. T. C. Bucureşti (1972), a fost repartizat la T. T. Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. A interpretat numeroase roluri în spectacolele montate la T. T.: „Nastratin Hogea”, „Farsa jupânului Pathelin”, „Zigger-Zagger”, „Valea Râsului”, „Romeo şi Julieta”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „O noapte furtunoasă”, „Dragonul” ş. a. În 1984, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, apoi, din 1994, consilier al Fundaţiei „Tofan”. În 1996, a fost numit de Silviu Purcărete director al Şcolii de Actori din Limoges, Franţa.
■ 9/1941 – 80 ani de la naştere Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui, economist, a absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti; cursuri de specializare, documentare în Italia Germania şi Franţa. A deţinut funcţia de director economic la C. F. S. Săvineşti, în prezent, director general al Societăţii Comerciale Mixte Româno-Italiene (RIFIL) Săvineşti. Este recunoscut ca expert în domeniul organizării, conducerii societăţilor comerciale şi al relaţiilor economice externe. Autor de articole şi studii de specialitate; participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Susţinător moral şi material al activităţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi umanitare.
■ 9/1946 – 75 ani de la naştere Elena Vulcănescu, la Focşani, stabilită cu familia, încă din copilărie, la Piatra-Neamţ, unde a fost profesoară de limba şi literatura română aproape întreaga carieră. Poetă, prozatoare, istoric literar, membră a U. S. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1969). Publicistic a debutat în Revista „Luminiţa” cu poezie, iar editorial cu „Dor de zei” (2000). După mai multe cărţi de poezie, a publicat o carte impresionantă, „Bucureşti – Paris via Mirceşti”. A colaborat şi publică versuri şi articole de istorie literară în: „Acţiunea-press”, „Asachi”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Poezia”, „La Tazlău” ş. a. Alte cărţi: „Cain”, „Poemul din călcâi”, „Catrenul şi umbra”, „Gabion”, „Azil pentru melci”, „Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Caragiale”.
■ 10/1911 – 110 ani de la naştere Scarlat Porcescu, la Porceşti, azi Moldoveni, Neamţ (d. 3. 12. 1991, Iaşi). A absolvit: Seminarul „Sfântul Gheorghe” din Roman, Facultatea de Teologie din Cernăuţi, Institutul Pedagogic Iaşi, Facultatea de Litere şi Filozofie Iaşi. A fost pedagog la Seminarul din Roman, preot la Catedrala Episcopală din Roman, profesor la Şcoala Normală de Băieţi din Focşani, la seminariile din Roman şi din Iaşi, la Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti Iaşi, consilier administrativ-cultural şi vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, redactor al Revistei „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”. Cărţi: „Episcopia Romanului în secolul XV. Întemeiere şi organizare”; „Biserica episcopală din Roman”; „Catedrala mitropolitană din Iaşi”; „Episcopia Huşilor”; în colab.: „Mănăstirea Neamţ” şi „Mănăstirea Văratic”.
■ 10/1941 – 80 ani de la naştere Ioan CARAZA, la Farcaşa, Neamţ. A absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, Institutului Teologic Bucureşti (1965); doctor în teologie (1999); studii la Universitatea din Tübingen; Facultatea de Teologie a Universităţii din Bonn; cursuri la Universitatea din Köln şi la Universitatea din Freiburg. Traducător la Serviciul de Relaţii Externe al Patriarhiei. Asistent la Institutul Teologic Bucureşti; suplinitor la Lectoratul de limbă germană la Institutului Teologic şi la Catedra de Dogmatică; lector titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă” a Universităţii Bucureşti, în diferite perioade: suplinitor la facultăţile de teologie din: Craiova, Constanţa. Cetăţean de Onoare post-mortem al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 11/1875 – n. Ioan C. Dimitriu-Damieneşti (nume iniţial, Giurgeanu Neculai, schimbat prin adopţie), la Damieneşti, Neamţ (d. 1946, Roman). Două clase gimnaziale, Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, învăţător la: Oţeleni, Bâra, Călăraşi, Damieneşti şi Roman. Împreună cu învăţătorii Teodor Ionescu şi Panaite Cocea, editează foaia „Dascălul poporului” şi Revista „Cuvântul dăscălesc”. Înfiinţează Banca Populară „Păstrarea”, Cooperativa de Consum „Voinţa Neamului”. Colaborează la: „Tribuna”, „Dreptatea”, „Păvăţuitor” „ şi „Arhiva. Scrieri: „Păreri asupra reformei învăţământului primar”; „Răspuns unor calomnii”; „Geografia Judeţului Roman”; „Dicţionar pedagogic”, „Culegeri de folclor”, toate la Roman; ultimele trei fără an de apariţie.
■ 13/1937 – n. Eugen Verman, la Piatra-Neamţ, ziarist, prozator, a absolvit Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1 (1954), în oraşul natal. Recrutat redactor la „Flacăra” din Piatra-Neamţ (01. 03. 1960), a urmat un curs de ziaristică la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti; numit redactor-şef la „Oneştiul nou” (iulie 1962); şef de secţie la „Steagul roşu” din Bacău; după 1989, la „Deşteptarea”, până la pensionare. A absolvit Facultatea de Filozofie-Sociologie (1971) a Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Colaborări: „Ateneu”, „Sinteze”, „Ziarul de Bacău”, „Observatorul” (Toronto) şi „Viaţa noastră” (Tel Aviv). Cărţi: „Robu”, „Destin”, „Culai”, „Liliacul alb – Zborul numărul trei”, „Miezul vieţii”.
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit, Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 16/1949 – n. Ioan Dănilă, la Târgu-Neamţ, a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Institutul Pedagogic de 2 ani, Suceava, Facultatea de Filologie şi Istorie, Craiova. Cariera didactică: învăţător suplinitor şi calificat (Oglinzi, Piatra-Neamţ), director al Casei Corpului Didactic şi cadru universitar (în Bacău). Doctor în filologie. A pus bazele Fundaţiei „Vasile Alecsandri”. Redactor-şef al Revistei Studii şi cercetări ştiinţifice a Facultăţii de Litere din Bacău. Debut publicistic, „Ramuri” (1978). Colaborări: „Deşteptarea”, „Agora”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Pagini bucovinene”, „Cartea”, „Ziua”, „Sinteze”, „Vitraliu”; „Vestitorul”. Cărţi în colaborare, volume colective sau coordonate: cursuri, manuale şi auxiliare didactice (peste 50 de titluri). În nume propriu: „Limba română, algoritmii analizei gramaticale”; „Fonetică şi fonologie”; „Studii şi cercetări ştiinţifice”; „Limba română în graiul ceangăilor din Moldova”.
■ 17/1891 – d. Ion Ionescu dela Brad, la Bradu (n. 24. 06. 1918, la Roman.)
■ 21/1722 – n. Paisie Velicicovschi, la Poltava, Ucraina, din părinţi români (d. 15. 11. 1794, Mănăstirea Neamţ), cărturar şi deschizător de drum în organizarea vieţii mănăstireşti. La Secu şi la Neamţ, a fost rânduit stareţ (1779). El a iniţiat şi a sprijinit o amplă activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Ion Scărarul şi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate şi Plutarh sau cărţile populare de mare circulaţie: „Alexandria”, „Esopia”, „Floarea darurilor”, „Varlam şi Ioasaf”. La acestea se adaugă „Viaţa Sfântului Nifon, patriarhul Ţarigradului”, „Letopiseţul ţării. Letopiseţ al lui Nicolae Mavrocordat”, lexicoane şi comentarii.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”. Galaţi, muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”; „Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”, „Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 23/1987 – d. Teofan MACOVEI, la Piatra-Neamţ, învăţător, membru fondator al revistei „Apostolul” seria I (1934-1943).
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist, critic şi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965), Redactor la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură, consilier judeţean; membru al U. S. (1989), al U. A. P., preşedintele S. S. Neamţ, preşedinte în jurii locale şi naţionale. Membru fondator al Revistelor „Credinţa neamului”, „Poezia”, „Antiteze” (redactor şef, director), director-fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. Distins cu medalia „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” şi cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi. „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez». Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»„; „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 24/1974 – n. Constantin Acozmei, la Valea-Seacă; Bălţăteşti, Neamţ, poet, este absolvent al Liceului „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1990) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1997). Bibliotecar la Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Debut publicistic, în „Ateneu”, iar editorial, cu „Jucăria mortului” (1995), unicul său volum de poeme, reeditat în 2002, 2006, 2012. Colaborări: în publicaţii culturale, în antologii şi în volume colective. Creaţia sa poetică a fost apreciată cu Premiul Revistei „Familia” (1990), Premiul pentru debut al Filialei Iaşi a U. S. (1996), Premiul „Euridice”, acordat de Fundaţia „Paradigma”; Premiul „Eleusis” (2008).
■ 31/1989, d. la Iaşi, Ion Creangă.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014.)