Scrisori din Basarabia

Integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale

• Proiectul „Bune practici, bune maniere (căi şi paşi spre autocunoaştere)” dedicat susţinerii şi acceptării copiilor cu CES în instituţiile şcolare din România şi Republica Moldova

Desfăşurarea acestui proiect a fost posibilă datorită anunţului de proiecte lansate şi implementate de către Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport Chişinău în cadrul programului „Integrarea elevilor cu CES” (cerinţe educaţionale speciale). În cadrul proiectului „Bune practici, bune maniere (căi şi paşi spre autocunoaştere)” au participat următoarele instituţii: Liceul Teoretic „Mircea Eliade” (Republica Moldova), profesor coordonator: Olesea GÎRLEA; Colegiul Economic „Ion Ghica”, Bacău (România), profesori coordonatori: Ionela ANDREI şi Ana-Maria PAIU; Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumageanu”, Timişoara, România, profesor coordonator: Anca Geanina CIOLAN. Clasele implicate în proiect au fost atât cele primare, cât şi cele gimnaziale şi liceale, în care sunt prezenţi câte 2-3 elevi cu CES sau mai mulţi.

În cadrul proiectului sus-menţionat, ne-am propus următorul plan de activităţi:

În perioada 15 septembrie – 23 octombrie, se vor derula trei activităţi. Prima activitate va fi axată pe Cunoaştere/Autocunoaştere / „eu în lume”, „eu şi lumea”. În cadrul acestei activităţi elevii au realizat un selfie şi au scris despre două calităţi şi două defecte personale. Elevii de la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău au realizat un blazon personal pe care au scris date relevante despre personalitatea lor (interese, activităţi, puncte slabe, puncte forte, abilităţi, aptitudini, deprinderi, valori, scopuri).

Tot în această perioadă a avut loc întâlnirea online cu elevii de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumageanu” din Timişoara. Elevii de peste Prut au realizat mici desene la tablă pentru colegii lor mai mari din Republica Moldova. Elevii din ambele instituţii s-au prezentat reciproc, au relatat despre interesele şi pasiunile lor, a fost o întâlnire emoţionantă şi captivantă.

În semn de solidaritate şi susţinere a elevilor cu CES, elevii clasei a VIII-a şi a IX-a de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Chişinău au realizat acţiunea de exprimare prin intermediul culorilor. Elevii au venit îmbrăcaţi în aceeaşi nuanţă (într-o zi). O clasă de elevi a ales nunaţa ALB, pe un alt grup de copii i-am îndemnat să vină în ROŞU. Ideea a prins contur plecând de la culorile mărţişorului – cu toţii îl purtăm primăvara, indiferent de vârstă, statut, educaţie, opinii etc. Primăvara este şi un simbol al speranţei, al învingerii răului de către bine. Copiii cu CES pot fi asociaţi cu acest simbol al primăverii în care acceptarea şi înţelegerea îşi dau mâna, în ideea depăşirii obstacolelor şi integrării cu succes în viaţă.

A doua activitate din cadrul proiectului „Bune practici, bune maniere (căi şi paşi spre autocunoaştere)” a fost consacrată tehnicilor de lucru cu elevii cu CES, metodelor alternative de predare-integrare, activităţilor outdoor.

Pornind de la tema ce vizează părţile corpului în limba germană studiată, de către elevi în clasa a VII-a, am ales jocul cu zarul (fiecare cifră desemna o anumită parte a corpului multiplicată, denumirea monstrului, felul de a fi al acestuia). În final, elevii au desenat un monstru personalizat după modul jocului cu zarul.

Ne-am propus de la bun început să nu nominalizăm elevii cu CES, în mod special, aceeaşi activitate va fi oferită câtorva elevi sau grupurilor de elevi. Astfel, au avut acces la instruire toţi beneficiarii, incluziunea şcolară a tuturor elevilor fiind unul dintre reperele proiectului.

O altă tehnică de lucru la tema: Prepoziţia zu (la) însoţită de cazul dativ în limba germană a fost călătoria imaginară prin intermediul hărţii. Elevii au dat cu zarul şi au stabilit de fiecare dată poziţionarea lor pe hartă. Privilegiat era elevul care avea numărul 6 sau 1 la zar, ei spuneau „autsch”, îşi păstrau poziţia, dar aveau dreptul să trimită pe unul dintre jucători înapoi. Câştigător era cel care ajungea la finalul călătoriei pe hartă. De fiecare dată elevii trebuiau să precizeze locaţia lor pe hartă folosind în enunţuri prepoziţia zu (zum/zur): Ich gehe zur Bibliothek/Straßenbahn; Ich gehe zum Training/zum Kino; Ich gehe zum Supermarkt/Bahnhof.

Pentru însuşirea articolelor hotărâte în limba germană în clasa a VI-a, am realizat jocul cu cartonaşe der/die/das. Atunci când profesorul numeşte un subs­tantiv la masculin, elevii ridică cartonaşul albastru, la feminin – cartonaşul roz, la neutru – cartonaşul verde.

O altă tehnică de lucru a fost consacrată însuşirii vocabularului în clasa a VIII-a la tema Locuinţa şi obiectele de interior/mobila în limba germană. Elevii au avut de desenat schematic în caiete planul unei odăi şi obiectele care erau numite de către profesoară în limba germană.

Am realizat activităţi outdoor cu clasa a IX-a. Lectura în parc le-a plăcut cel mai mult elevilor care aşteaptă cu nerăbdare astfel de activităţi. Sala de clasă a devenit un spaţiu-şablon, închis, în care se persistă angoasa, elevii având posibilităţi limitate de exprimare. Lecţia în natură i-a captivat pe aceştia. Am derulat aceeaşi activitate cu o altă intensitate emoţională. Elevii clasei a IX-a au explorat primul capitol al cărţii Liebe im Mai şi au descris personajele, în baza prezentării lor de la începutul cărţii, au citit textul pe roluri şi au realizat o schemă de prezentare a personajelor. Elevii clasei a X-a de la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău (România) au vizitat Casa memorială „George Bacovia” şi Muzeul de Artă Modernă, au derulat activităţi outdoor legate de explorarea specificului tematic la disciplina Limba română. Au interpretat pe roluri secvenţe din piesele lui Ion Luca Caragiale, au descris personajele emblematice şi au stabilit relaţiile dintre ele.

Elevii clasei a VIII-a au citit capitolul unu şi doi al cărţii Blauer Mond şi au povestit conţinutul textului. La fel şi elevii clasei a VII-a au explorat primul capitol al cărţii Ein Hundeleben şi au descris personajele, în baza prezentării lor de la începutul cărţii, au citit textul pe roluri şi au realizat caracterizarea personajelor.

În cadrul unei alte întâlniri online, care va avea loc în curând, elevii din România şi din Republica Moldova vor stabili un set de întrebări despre ambele ţări şi se vor chestiona reciproc în cadrul unui joc de tipul „Vrei să fii milionar?”. În felul acesta elevii vor cunoaşte unele detalii despre specificul cultural al ambelor ţări, similitudini socioculturale/interculturale şi curiozităţi.

Activitatea a treia va fi intitulată „Evaluare spre integrare – o fereastră către viitor”. În cadrul acestei activităţi ne-am propus să premiem câţiva elevi cu o diplomă personalizată: Cel mai activ, ingenios, corect, rapid, calculat, atent, energic, talentat, carismatic, creativ, uimitor, fantastic, regele umorului.

Diversificarea activităţilor şi a strategiilor de lucru, implicarea tuturor elevilor, susţinerea şi încurajarea acestora, sensibilizarea lor faţă de problemele colegilor sunt paşii concreţi şi necesari spre înţelegerea şi acceptarea tuturor beneficiarilor. În cadrul activităţilor desfăşurate în proiectul „Bune practici, bune maniere (căi şi paşi spre autocunoaştere)” au participat toţi elevii, „inclusiv” de „cei” cu autism, cu deficienţe de învăţare şi comportament, cu deficineţe minore de vedere.

Prof. Olesea GÎRLEA,

Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Chişinău