Chiar dacă manifestările din şcolile romaşcane n-au avut amploarea altor sărbători naţionale, dată fiind ziua în care aceasta este marcată în calendar (după încheierea anului şcolar), Ziua Drapelului Naţional nu a dus lipsă de prezenţa elevilor şi a dascălilor adunaţi pe 26 a lui Cireşar împreună de vlădica locului, ÎPS Ioachim, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
Astfel, în cadrul unei manifestări care s-a desfăşurat la Centrul Arhiepiscopal din Roman, clerici şi mireni, dar şi un grup de militari din cadrul Garnizoanei Romanului au adus un omagiu Tricolorului în cadrul unui serviciu liturgic special. Fluturând alături sub cerul zilei însorite de vară, Drapelul Naţional, alături de drapelul Arhiepiscopiei, au fost pricină de profundă trăire emoţională atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari care au vibrat la rugăciunea de binecuvântare rostită de ÎPS Ioachim. Prieten declarat şi recunoscut al tuturor copiilor din Arhiepiscopie, Preasfinţitul Părinte a rostit cu acest prilej un cuvânt înălţător, vorbindu-le celor prezenţi despre simbolistica Drapelului Naţional, dar şi despre sentimentul de patriotism de care se leagă acest simbol cu care înaintaşii au biruit peste veacuri în lupte grele.
Drapelul Naţional – albastru, galben, roşu – de la lance – a fost decretat pentru prima oară ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având înscrisă pe el deviza „Dreptate – Frăţie!”.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită tocmai pentru a marca ziua de 26 iunie 1848 când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor. De remarcat este faptul că cele trei culori, împărţite în mod egal, reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.
A. OPRIŞ