Romaşcanii care au copii la şcoală în clasele primare de gimnaziu şi doresc să le asigure micuţilor un program after school după model occidental pot opta pentru prima şcoală privată de acest gen care pune la dispoziţie condiţii deosebite de studiu şi de petrecere a timpului liber, oferind şi garanţia unui personal foarte bine pregătit în acest scop.
Începînd de luni, 21 martie, cei interesaţi de programul after school au posibilitatea să apeleze la serviciile unei astfel de instituţii, Little Britain fiind şcoala care, prin dotările de excepţie şi prin personalul cu care porneşte la drum, poate satisface cele mai exigente opţiuni. Chiar dacă programul oferit micuţilor este foarte complex iar oferta pare a fi mult peste ceea ce există la Roman în acest moment, pentru serviciile after school existente, costurile lunare pentru un copil sunt chiar sub cele pe care romaşcanii le oferă la o… bonă. „Aici, în cadrul programului şcoală după şcoală, elevii vor avea la dispoziţie cadre foarte bine pregătite cu care-şi vor face temele, îşi vor fixa cunoştinţele accumulate la clasă, apoi avem un program foarte variat de învăţare a limbilor străine, respectiv engleza, franceza şi germana, iar ziua de joi am rezervat-o unui program în care avem incluse ore pentru recreaţie în care copiii vor avea profesor de dans, programul fiind unul adecvat pentru acest regim de şcoală după şcoală, respectiv între orele 12,30 şi 17,30, zilnic. Avem o disponibilitate foarte mare faţă de alegerile părinţilor pe care îi asigurăm că profesionalismul nostru, mai ales, nu poate fi pus în balanţă cu ceea ce îndeobşte majoritatea copiilor fac acasă cu o bonă, cu vecina sau cu bunica”, a spus Ovidiu Sîrghe, profesor de limba engleză la un liceu romaşcan şi managerul acestei şcoli private dispuse să schimbe radical opţiunile romaşcanilor legate de oferta „after school”.
Pentru părinţii interesaţi de serviciile acestei noi instituţii, Little Britain a organizat pe 19 martie o zi a porţilor deschise, ocazie cu care cei interesaţi au călcat pragul acestui mic „Wonderland”, uimirea şi satisfacţia acestora nefiind deloc surprinzătoare în contextul în care aici ai senzaţia că te afli într-adevăr oriunde altundeva decît într-o instituţie de învăţămînt, chiar şi de acest gen, din ţara lui „nu se poate”…
A. OPRIŞ