Prilej de bucurie pentru iubitorii de istorie. Volumul „Familii şi conace boiereşti din Moldova”, al cercetătorului Narcis Dorin Ion, apărut în acest an la Editura Vremea, a fost lansat sâmbătă, 7 septembrie 2024, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, în prezenţa autorului, de academician Georgeta Filitti, istoric de prestigiu, şi Silvia Colfescu, director al Editurii Vremea.
Lucrarea, de o certă valoare documentară, cuprinde, în cele 192 de pagini, un bogat şi variat ansamblu de informaţii despre conacul Cantacuzino-Ghica, din Deleni (Iaşi), construit în anul 1730 de hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu, conacul Rosetti, din Căiuţi (Bacău), locul unde s-a pregătit urcarea pe tron a lui Alexandru Ioan Cuza, şi conacul Balş-Ghica, din Trifeşti (Neamţ).
„Acest volum a apărut într-o colecţie specială a Editurii Vremea, Aristocărţi, şi vă mulţumim pentru că aţi inclus oraşul Piatra-Neamţ în acest turneu de lansare. Vorbim astăzi despre podoabe ale trecutului cu oaspeţi de seamă”, a evidenţiat dr. Mihaela-Cristina Verzea, directorul adjunct ştiinţific al Complexului Muzeal Naţional Neamţ. „Din păcate, reşedinţa de la Trifeşti nu mai există. Ea a fost dărâmată în anul 1968 chiar cu aprobarea Comisiei Monumentelor Istorice, din cauza stării avansate de degradare. După cum ştiţi, conacele boierilor, începând cu anul 1948, s-au transformat în sedii de cămine culturale, sanatorii, şcoli, Cooperative Agricole de Producţie, iar patrimoniul lor a fost în mare parte pierdut. Unele dintre ele sunt astăzi o ruină. Avem un exemplu fericit la Costişa, Conacul Cantacuzino-Paşcanu. Aici, datorită unei firme belgiene, restaurarea s-a făcut cu simţ de răspundere, păstrându-i-se arhitectura şi decoraţiunile. În alte cazuri, Conacul Caradja de la Grumăzeşti, Conacul Krupenschi de la Podoleni, situaţia este foarte tristă”, a accentuat Mihaela-Cristina Verzea.
Referindu-se la importanţa acestei lucrări, academician Georgeta Filitti a spus că Narcis Dorin Ion a ridicat o problemă esenţială în atenţia istoriografiei noastre: cea a înfiinţării Muzeului boierului român. „Ar fi o împlinire, o completare salutară a cercetării naţionale istorice raportată la realizări similare din întreaga lume. Istoria merge înainte, suntem grăbiţi, dar acest profil esenţial care ne-a caracterizat toată viaţa, şi anume proprietatea, s-a distrus. Ce s-a pierdut prin distrugerea proprietăţii particulare în ultima jumătate de secol nu se va mai întoarce niciodată. Narcis Dorin Ion face parte din categoria istoricilor dăruiţi, obsedaţi, aş spune, care lucrează neîncetat, iar rezultatul cercetărilor sale este spectaculos. Ar trebui să intre în Academia Română, însă, se pare, este prea tânăr”.
Asupra felului în care va fi continuat acest demers editorial, trebuie spus că volumul „Familii şi conace boiereşti din Moldova” va fi urmat şi de alte studii privind trecutul familiilor şi reşedinţelor boiereşti. Editura Vremea a fost înfiinţată în anul 1990, numărându-se printre primele edituri private din România. „Sper din toată inima că vom continua această colaborare care, de altfel, este sub auspicii perfecte. Deja pregătim volumul al doilea din serie care este dedicat Palatului Elisabeta din Bucureşti”, a spus Silvia Colfescu, co-fondator al Editurii Vremea şi, totodată, editorul cărţii.
Dr. Narcis Dorin Ion (născut la 5 iunie 1974, Piteşti) este din 2016 managerul Muzeului Naţional Peleş din Sinaia. Istoric, muzeograf şi cercetător, cu preocupări privind istoria modernă, contemporană şi recentă a României, a absolvit, ca şef de promoţie, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1992-1997). Este doctor în istorie (2006) cu teza „Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX-XX)”, publicată în 2011 şi distinsă cu Premiul „George Oprescu” al Academiei Române (2013). A scris 28 de cărţi şi peste 150 de studii şi articole de specialitate. „Cartea Familii şi conace boiereşti din Moldova completează anterioarele mele cercetări de sinteză închinate castelelor, palatelor şi conacelor din România. Sunt 30 de ani de când student fiind mergeam pe la urmaşii familiilor boiereşti şi atunci i-am cunoscut pe Elisaveta Varlam, fata generalului Radu Rosetti, pe Radu Beldiman, nepotul lui Radu Rosetti, pe Alexandra Sculy-Logotheti, nepoata lui Constantin Ghica-Deleni, pe Irina Rişcuţia, strănepoata aceluiaşi Constantin Ghica-Deleni, ca să dau doar câteva exemple. Boierimea moldoveană a fost net superioară ca rafinament, ca pregătire, ca influenţă occidentală celei din Muntenia. E trist să vezi că, după anul 1990, aceste conace s-au distrus, degradat într-un procent mai mare decât în perioada comunistă. Evident, în 1948 au fost jefuite de bogăţii, famiile au fost expulzate. Aceste conace au adăpostit preţioase colecţii de artă, tablouri, antichităţi, numismatică, argintărie, mobilier, cărţi, tapiserii, obiecte de cult, documente şi albume de familie, acte de moşie, din care o parte infimă a putut fi salvată. Lucrarea se vrea a fi şi un original ghid turistic al României. Dorim să demonstrăm că ţara noastră încă are un mare potenţial turistic prin valorificarea acestui patrimoniu”, a afirmat Narcis Dorin Ion.
Cartea a mai fost lansată la Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iaşi, cu o zi înainte de Piatra-Neamţ. Turneul de lansare se va încheia joi, 12 septembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti.
Violeta MOŞU