An de an, în data de 31 august, este celebrată Ziua Limbii Române. Această sărbătoare a fost instituită prin lege, în 2013, iar iniţiatorul propunerii legislative explica la acel moment că „importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”.
Dată fiind situaţia specială pe care o traversăm, cu această ocazie Muzeul Naţional al Literaturii Române a organizat, cu sprijinul Ministerului Culturii, o serie de evenimente on-line, reunite sub numele „Limba Română, o problemă de siguranţă naţională”.
Startul manifestărilor a fost dat de vernisajul on-line al expoziţiei „Şcoala Ardeleană”, eveniment prezentat de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al MNLR, şi de acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, într-o înregistrare realizată în expoziţia din Calea Griviţei.
Expoziţia on-line „Scoala Ardeleană” reuneşte 17 panouri, reprezentând: Iluminismul şi reprezentanţii săi, Deviza Şcolii Ardelene şi Petiţia valahilor din Transilvania, Scrieri teologice din epocă şi personalităţi ale clerului transilvan implicate în evenimente, pe Samuil Micu Klein, pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu şi Ţiganiada sa, pe Dimitrie Ţichindeal, dar şi precursori ai Şcolii Ardelene în Principatele Române ori personalităţi culturale contemporane şi continuatori.
În spiritul curentului iluminist european, reprezentanţii Şcolii Ardelene au scris cărţi de istorie, literatură, gramatică şi dicţionare. Au înfiinţat şcoli, dar şi biserici. Dar mai ales au introdus grafia latină, în locul slovelor chirilice. Să nu uităm însă că Immanuel Kant publicase deja „Critica raţiunii pure” (1781), înaintea slovelor lui Ienăchiţă Văcărescu, poet indexat, actualmente, în categoria iluminiştilor. Este şi aceasta, dacă vrem, o măsură pentru distanţa dintre cultura română şi matricele sale occidentale.
Trăsătura fundamentală a iluminismului Şcolii Ardelene rezidă în argumentaţia istorică, filologică şi demografică a tezei că românii sunt urmaşi ai romanilor. Demni, prin urmare, de drepturile spirituale, politice şi sociale ale „naţiunilor” transilvănene. În acest scop au fost adresate împăratului Leopold al II-lea petiţiile Supplex Libellus Valachorum (1791 şi 1792).
Expoziţia este un bun prilej pentru a-l comemora pe cel mai important scriitor al mişcării, Ion Budai-Deleanu, de la a cărui dispariţie se împlinesc 200 de ani, cunoscut pentru epopeea sa Ţiganiada-Poema eroi-comică, dar uitat, din nefericire, pentru scrierile sale lingvistice, istorice sau juridice.
Şi pentru că Şcoala Ardeleană reprezintă un capitol de o importanţă crucială în istoria culturii române, au urmat o serie de intervenţii care contextualizează acest curent, prin vocea unor personalităţi ale spaţiului cultural românesc:
Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, Episcopul Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare”, a vorbit despre importanţa acestui curent cultural care a pus bazele europenizării culturii române, iar acad. Răzvan Theodorescu despre Şcoala Ardeleană şi reprezentaţii marcanţi ai acestei mişcări. Una dintre personalităţile acestui curent nou de gândire este Ion Budai-Deleanu, de la a cărui dispariţie se împlinesc 200 de ani, Despre destinul său şi al celei mai cunoscute cărţi ale sale, „Ţiganiada” (epopee în stil baroc, carnavalesc, finalizată în 1812, dar apărută în volum abia în 1925) a vorbit acad. Eugen Simion care a subliniat valoarea extraordinară a cărţii în contextul literaturii române.
Ultima intervenţie on-line dedicată Zilei Limbii Române – „Modelul Şcolii Ardelene” – a avut-o prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, care a vorbit despre această sărbătoare care arată continuitatea utilizării unei limbi ce a marcat identitatea, originea şi dezvoltarea poporului român, şi, în acest context, despre cea mai importantă mişcare iluministă care s-a manifestat în spaţiul românesc: Şcoala Ardeleană. (Prelucrare după Comunicate de presă)
Mircea ZAHARIA