Ziua Limbii Române, la Muzeul Naţional de Literatură Română din Chişinău

Vernisarea expoziţiei „Valentin Mândâcanu – un ostaş neînfricat al Limbii Române”

Limba română, în stânga Prutului, a avut noroc de oameni, precum Valentin Mândâcanu, care au luptat pentru păstrarea ei, au păzit-o de atacurile străinilor ce se doreau stăpâni pe pământul Basarabiei.

Indiscutabil, volumele „Exprimarea corectă” şi „Cuvântul potrivit la locul potrivit” de Valentin Mândâcanu au fost şi rămân repere ale culturii române în R. Moldova. Fiecare dintre aceste lucrări constituie un ghid pentru cei care vor să vorbească o limbă română curată.

Valentin Mândâcanu, dincolo de valoarea sa de lingvist şi om de cultură, poate fi considerat o figură carismatică în evoluţiile politice din spaţiul pruto-nistrean, căci anume el a scris eseul „Veşmântul fiinţei noastre”, care a avut un rol cardinal în declanşarea mişcării de eliberare naţională. Acest articol cu efect exploziv a apărut în 1988, în numărul 4 al revistei „Nistru”, condusă de Dumitru Matcovschi.

Valentin Mândâcanu s-a născut în comuna Mihăileni, judeţul Bălţi, România, la 27 iulie 1930. A făcut studii liceale la Bălţi şi Craiova, apoi la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău. A activat în funcţia de profesor la Şcoala Pedagogică din Călăraşi, a fost traducător la Agenţia Telegrafică a Moldovei, ulterior – colaborator la „Enciclopedia sovietică moldovenească” (1979), de unde a fost concediat, fiind învinuit de „românizarea” limbii. A debutat editorial cu volumul „Exprimarea corectă” (1967).

Specialiştii în materie afirmă că volumul său „Cuvântul potrivit la locul potrivit” (1979, 1987) s-a dovedit extrem de oportun în munca de promovare şi cultivare a limbii române în R. Moldova.

A fost unul dintre fondatorii mişcării democratice din Basarabia. În 1991, Valentin Mândâcanu a semnat Declaraţia de Independenţă, fiind deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova.

Valentin Mândâcanu s-a stins din viaţă la 29 octombrie 2012, la vârsta de 82 de ani.

Gala laureaţilor Concursului Naţional „Scriitori din localitatea mea”

Concursul „Scriitori din localitatea mea”, lansat de Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, în parteneriat cu Editura Cartier şi revista „Contrafort”, cu portalurile stiripozitive.eu şi #diez.md este o frumoasă iniţiativă menită să stimuleze creativitatea adolescenţilor din oraşele şi satele Basarabiei, să sporească interesul noilor generaţii pentru lectură, pentru scriitorii născuţi în localităţile lor, o formă de apropiere a literaturii de cititorii săi de azi şi de mâine, de cei care-i alimentează energiile şi rostul.

După analiza celor peste 100 de lucrări ale participanţilor, membrii juriului au remarcat faptul că elevii de pe ambele maluri ale Prutului sunt interesaţi să participe la astfel de concursuri, sunt curioşi să afle cât mai multe despre scriitorii din localităţile lor şi să-şi împărtăşească impresiile despre viaţa şi opera acestora. Lista autorilor despre care s-a scris impresionează: de la Andrei Mureşanu, Alecu Russo, Constantin Stamati la Tatiana Ţâbuleac, Alexandru Cosmescu, Rodica Gotca.

Emilian Galaicu Păun, scriitor, traducător, redactor-şef al Editurii Cartier, membru al juriului, a mulţumit mai cu seamă acelor participanţi la concurs care au căutat să citească şi să scrie despre autori tineri (cam) de vârsta lor – ceea ar însemna că literatura la zi are priză la cititor.

Expoziţia de artă: scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu

Portretele scriitorilor basarabeni ocupă un loc aparte în creaţia Valentinei Rusu Ciobanu, de la a cărei naştere, în toamnă, se vor împlini 100 de ani. Expoziţia include un număr important de lucrări, care, în majoritate, fac parte din Fondul de Artă Plastică al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” de la Chişinău şi al Muzeului Naţional de Arte al Moldovei. Această expoziţie virtuală a pictoriţei basarabene are o dublă dedicaţie. Este un omagiu adus LIMBII ROMÂNE, sărbătorită anual, la nivel naţional, în 31 august, pe ambele maluri ale Prutului, şi un elogiu adus Valentinei RUSU CIOBANU. În expoziţie sunt incluse portretele scriitorilor români din Basarabia care au contribuit, în măsură diferită, în perioade şi cu metode diferite, la păstrarea şi dezvoltarea limbii române în stânga Prutului şi la afirmarea valorilor naţionale româneşti. Cele 25 de lucrări de artă ale scriitorilor portretizaţi şi un autoportret al Valentinei Rusu Ciobanu sunt însoţite de imagini ale cărţilor semnate de ei, de citate din opera lor, dedicate limbii şi literaturii române. Referinţele temporale incluse în operele de artă plastică şi cele literare cuprind o perioadă amplă, anii 1954-2020. Este prima expoziţie virtuală a celei mai talentate artiste basarabene, care lasă ca moştenire un patrimoniu de o valoare incontestabilă, plină de geniu şi semnificaţie spirituală pentru spaţiul cultural românesc. (Prelucrare după Comunicate de presă)

Angelina BEGU