„Şcoala se confundă cu viaţa, una o întregeşte pe cealaltă. Şcoala îţi dă posibilitatea să-ţi trăieşti viaţa complet. Viaţa unui analfabet este o simplă existenţă şi atâta tot, (Ion Minulescu)
Decizia autorităţilor comuniste ale României din 13 noiembrie 1950, care prevedea construirea primei hidrocentrale din ţara noastră, avea să schimbe din temelii destinul şi înfăţişarea aşezării omeneşti situată la confluenţa râurilor Bicaz cu Bistriţa. Prin această decizie prindea viaţă proiectul din 1908 elaborat de inginerul Dimitrie Leonida, pentru construirea unei uzine hidroelectrice pe cursul Bistriţei. Astfel, în 1952, a luat fiinţă şcoala profesională pentru materiale de construcţii, care a funcţionat până în anul 1960, având sediul în cartierul Dodeni, în apropierea barajului. În evoluţia sa, de la naştere la deplina consacrare, liceul nostru a parcurs patru etape, ce formează un întreg.
* Prima etapă (1953 – 1958)
A fost cea mai scurtă şi a durat din anul înfiinţării secţiei serale, din 1953 şi până în anul 1958, când liceul îşi găseşte un loc binemeritat între liceele de elită de atunci ale regiunii Bacău. În ciuda unor greutăţi precum lipsa unui spaţiu adecvat învăţământului liceal, dar şi lipsa unui număr corespunzător de cadre didactice cu studii superioare, prin efortul unor cadre didactice ca Lupuşoru, Ruga, Guja, Ştirbulov, Minuţ şi soţii Mihăilescu, liceul şi-a îndeplinit misiunea grea pe care şi-a asumat-o.
* A doua etapă (1958 – 1977)
În 1958, odată cu venirea la conducerea liceului a distinsului pedagog Vergiliu Radulian, liceul va intra în a doua fază a existenţei sale, o perioadă de mare prosperitate ce se va întinde pe durata a două decenii. Sub bagheta ilustrului pedagog, la Bicaz s-a conturat un colectiv didactic de mare valoare, pe care îl menţionăm cu deplină veneraţie şi recunoştinţă.
Limba şi literatura română a fost predată cu măiestrie de: Gheorghiu Emilia, Mancaş Mihai, Mihailescu Veronica, Stângu Aurelia, Moroşanu Ana, Macovei Mina Ionel, Cuciuc Cătălina, Irimescu Radu, Corneanu Ştefan.
Tainele matematicii au fost descifrate de: Minuţ, Ţifui Vasile, Popa Valeriu, Gavril Dumitru, Frunzeti Florica, Buţincu Hareta, Manolache Ion, Sturzu Dan.
Legile fizicii au fost predate de: Manolescu Violeta, Ciubotaru Georgeta, Ciubotaru Petru, Luncanu Ion, Tihon Ion, Negru Petru Dorin.
Chimia a fost predată de: Nemţişor Veronica; Stăcescu Damian, Luncanu Maria.
Biologia a fost predată de: Stângu Gheorghe, Teodorescu Simion, Nicolau Constantin.
Istoria a fost descoperită de elevi cu ajutorul profesorilor: Ruga Vsevolod, Buţincu Iulius, Oprea Dragomir, Manolache Magda Rodica, Adamescu Genoveva.
Geografia a fost predată de: Ştirbulov Damian, Moroşanu Mihai, Topală Constantin.
Socio – umanele s-au aflat sub bagheta magică a profesorilor: Dragotescu Marcel, Mândru (Bordea) Veronica.
Limba franceză a fost predată de: Ştirbulov Florentina, Stănescu Mircea.
Limba rusă a fost predată de: Roman Claudia, Butnaru Victoria.
Limba latină a fost predată de: Gheorghiu Cicerone, Rădulescu Iulian.
Educaţia fizică a fost predată de: Mancaş Alexandrina, Adamescu Mihai, Nistor Mircea.
În tainele Educaţiei plastice elevii au fost îndrumaţi de: Stanciu Traian.
În lumea muzicii, elevii au fost purtaţi de profesorul Popescu Gheorghe.
În perioada menţionată, liceul a funcţionat unitar cu clase de la I – XI până în 1967, respectiv clasa a XII-a începând cu anul 1969.
De asemenea profesorul Vergiliu Radulian a introdus în premieră un sistem experimental cu predarea unor materii de către profesori începând cu clasa a II-a.
* A treia etapă (1977 – 1990)
În anul 1977, liceul a intrat într-o nouă fază a existenţei sale prin transformarea sa din liceu teoretic, cu clase de profil real şi umanist, în liceu industrial patronat de către Combinatul de Lianţi şi Azbociment, subordonat Centralei Cimentului Bucureşti,precum şi Ministerului Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţie. Brusc în liceu au apărut clase având profilele: electrotehnică, mecanică, operator lianţi, miner, prelucrarea lemnului şi numeroase clase de şcoală profesională. A crescut mult numărul de clase de elevi şi cadre tehnice, dar s-a redus numărul cadrelor ce predau disciplinele de cultură generală.
Menţionăm câteva cadre tehnice care au predat în perioada liceului industrial până în 1990:
Electrotehnică: Todincă Paul, Mândru Viorel, Mangâr Puiu, Onu Vilus, Drăguşanu Mihai.
Mecanică: Iordache Jenică, Vamanu Remus, Stan Victor, Nistor Ion, Bejan Valerică,
Avasiloae Maria.
Operatori lianţi: Doroftei Benone.
Mineri: Colesniuc Constantin.
Fie prin pensionare, fie prin transferarea în alte unităţi de învăţământ şi colectivul de cadre didactice care predau discipline teoretice a suferit importante modificări prin venirea unei noi generaţii ca:
Limba română:Alungulesei Viorica, Todincă Dana
Matematică: Sandu Aspazia, Corneanu Ioan, Botezatu Carmela.
Fizică: Alungulesei Ion, Buju Elena, Sandu(Fârţală)Viorica.
Chimie: Durac Constanţa, Ţepeş Ioana, Iorga Rodica
Geografie: Kopan Francisc, Iacob Alexandru.
Limba franceză: Caia Bucur Gabriela, Cioinigel Constanţa, Secară Dorina, Buruiană Carmen.
Limba engleză: Nenov Carmen, Gille Iosif, Marciuc Mariana.
În perioada în care liceul a avut statut de liceu industrial a scăzut mult numărul elevilor care reuşeau în învăţământul superior, în schimb au fost pregătite numeroase cadre pentru industria materialelor de construcţie. Faptul că elevii participau toamna la muncile câmpului în IAS- urile judeţului câte trei sau patru săptămâni, perioada lungă de practică, precum şi angrenarea în competiţiile naţionale „Daciada”, „Cântarea României”şi „Olimpiada elevului cimentist”, nu se putea asigura o pregătire satisfăcătoare pentru a facilita accesul unui mare număr de absolvenţi în învăţământul superior.
* A patra etapă (1990 – până în prezent)
În 1990, după evenimentele care au avut loc în decembrie 1989, din nou la fel de brusc, liceul şi-a redobândit statutul de liceu teoretic cu clase în profilele: matematică – fizică, mai apoi matematică – informatică, fizică- chimie, chimie- biologie, umanist – filologie, economic. A funcţionat chiar şi o şcoală postliceală în profilul turism şi alimentaţie publică. Odată cu revenirea la statutul de liceu teoretic, a crescut simţitor numărul absolvenţilor care intrau în învăţământul superior, uneori clase în unanimitate reuşind această performanţă.
În anul 2000 este de consemnat o premieră inedită în viaţa liceului din Bicaz. La solicitarea Ministerului şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean, liceul nostru şi-a exprimat acordul ca un grup de 30 de elevi din republica Moldova să studieze pe băncile şcolii noastre. Cu această ocazie, liceul a contribuit la întărirea legăturilor dintre ţările noastre, elevii şi părinţii acestora exprimându-şi gratitudinea pentru modul în care s-au format din punct de vedere educaţional moldovenii în liceul nostru.
Considerăm că în cei 60 de ani de funcţionare liceul şi-a îndeplinit menirea de a fi una dintre cele mai reprezentative unităţi de învăţământ. Este meritul generaţiilor de profesori, care şi-au pus amprenta personalităţii lor în consolidarea unui prestigiu, ce va dăinui în memoria generaţiilor trecute, cât şi a celor viitoare. Chiar dacă micul nostru oraş nu avut parte de o formă de învăţământ superior, considerăm că nu greşim cu nimic dacă afirmăm că Bicazul, începând cu a doua jumătate a secolului trecut, a fost o adevărată universitate de formare a unor mari personalităţi în domeniul construcţiilor hidroenergetice din România şi în domeniul materialelor de construcţii. Specialiştii care au dat viaţă sistemului hidroenergetic de la Bicaz, Amedeo Georgescu, Ştefan Budescu, Adalbert Gilbert, Ion Rusmănică, Dumitru Mosora, Octavian Groza şi Gheorghe Cocoş, în urma acumulării experienţei de la „universitatea Bicazului”, au ridicat cetăţile de lumină de pe Argeş, Lotru şi Porţile de Fier.
* În cei 60 de ani de existenţă, destinele liceului nostru au fost conduse de directorii:
Ruga Vsevolod, Lupuşoru Mihai, Radulian Vergiliu, Mancaş Mihai, Buţincu Iulius, Paşcău Elena, Manolache Ion, Todincă Paul, Sturzu Dan, Oprea Dragomir, Iorga Rodica.
Din programul activităţilor dedicate aniversării a 60 de ani de la înfiinţare, putem aminti:
• Vizitarea actualei incinte a liceului de către foştii profesori cât şi de către foştii elevi care au fost invitaţi * Derularea activităţii propriu – zise ce va avea loc la Casa de Cultură a oraşului Bicaz(fostul Club al Cimentiştilor). Aceasa va consta în: * cuvântul de deschidere rostit de d-na director Rodica Iorga * Discursul unui elev dedicat profesorilor invitaţi * Discursul unui profesor dedicat foştilor dascăli ai liceului * Discursul domnului primar Nicolae Sălăgean * Acordarea unor diplome de recunoştinţă foştilor profesori *Discursuri şi comunicări ale foştilor profesori * Un spectacol artistic susţinut de elevi ai liceului nostru
• Notă: Profesorii subliniaţi nu mai sunt în viaţă.
Material realizat de prof. Oprea Dragomir la care şi-au adus contribuţia prof. Xenia Sârbu, prof. Mihai Apopei şi prof. Apetroei Mihaela.