Rememorări nemţene – Octombrie

* Octombrie 1995 – Se editează Caietele de la Durău, publicaţie literară, apărută în Neamţ (6 nr., 1995 – 1998), din iniţiativa unui grup de scriitori, care au alcătuit şi colectivul de redacţie: Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Radu Florescu, Doina Popa, Nicolae Sava, Cassian Maria Spiridon şi Liviu-Ioan Stoiciu.
* 2/1963 – n. Mircea A. Diaconu, la Boroaia, Suceava. Facultatea de Filologie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (1986), unde este, în prezent, profesor universitar. Doctor în filologie (1998). Membru al U. S. R. (1998), redactor-şef al Revistei „Bucovina literară” (1997-1998) şi, din 2000, al Revistei Academice „Meridian Critic”. Volume (1997-2008): „Poezia de la «Gândirea»“; „Mircea Streinul, Viaţa şi opera”; „Instantanee critice. Din timpul iluziei”; „Mişcarea «Iconar». Literatură şi politică în Bucovina anilor ’30”; „Feţele poeziei”; „Cezar Baltag”; „Constantin Ciopraga. 85 de ani”; „Poezia postmodernă”; „Ion Creangă. Nonconformism şi gratuitate”; „Studii şi documente bucovinene”; „La sud de Dumnezeu. Exerciţii de luciditate”; „Atelierele poeziei”; „Calistrat Hogaş. Eseu monografic”; „Cui i-e frică de Emil Cioran?” ş. a. La mulţi ani, Domnule Profesor!
* 5. 10. 1898, n. Scripcaru Vasile Gh., la Galu, Neamţ (d. 10. 04. 1966), învăţător, publicist, prozator şi poet. Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi. Institutor la Şcolile din Galu (1919-1926), apoi din Săvineşti, inspector şcolar şi cultural, membru fondator, alături de Mihail Avadanei, Vasile Gaboreanu, Constantin Luchian, Ion Rafail(ă) şi Mihail D. Stamate, al Revistei „Apostolul” din Piatra-Neamţ. A publicat în revistă proză scurtă, poezii şi articole ocazionale. Cărţi (în colab.): „Geografia Judeţului Neamţ pentru clasa a II-a primară”, „Aritmeticile clasele I-IV”; „Geografia pentru clasele V-VII”;
* 5 octombrie, Ziua Mondială a Educaţiei
* 8/1858 – n. Petru Th. Missir, la Roman. Facultatea de Drept din Viena. Membru, secretar al Societăţii „România Jună”. Continuă studiile la Berlin (din 1876). Doctor (1879). Din 1890, membru al „Junimii”. Profesor la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti. Redactează Revista „Era nouă” (1889-1990), în comitetul de redacţie al „Revistei Române”, alături de M. Dragomirescu, P. P. Negulescu şi C. Rădulescu-Motru. Din 1926, membru onorific al Academiei Române. Scrieri: „Ştiinţe şi arte. România viitoare”, 1881; „Poezii” de Al Macedonski, 1883; „Foarte puţine cuvinte d-lui Al. A. Macedonski”, 1883; „Din literatura periodică”, 1884; „Coarde sparte”, versuri de T. G. Djuvara, 1885; „Fenomenul social. Omagiul lui Titu Maiorescu”, 1900.
* 10/1937 – n. Gheorghe Blaga, la Ruseni, Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba franceză şi inspector şcolar. A condus peste un deceniu Revista „La Tazlău”, apărută, în satul lui I. I. Mironescu (40 nr.), şi în jurul căreia, a adunat numeroşi colaboratori din judeţ şi din ţară. Fundaţia „I. I. Mironescu”, înfiinţată de el a contribuit, prin manifestările organizate, la revigorarea datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti din zonă.
* 10/1955 – n. Dinu Huminiuc, la Strunga, Iaşi. Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj (1979), după care se stabilieşte la Piatra-Neamţ. Expoziţii de grup şi personale: Cluj, Alba Iulia (1977), Piatra-Neamţ (1985). Colective: Galeria Municipiului Bucureşti (1986), Piatra-Neamţ (1989-2010), Baia Mare, Bacău (1988), Franţa (1991). Moineşti, Iaşi (1997). A colaborat cu poetul Emil Nicolae la realizarea unei trilogii bibliofile. A publicat grafică în revistele: „Antiteze”, „Conta”, „Panteon” şi „Poesis”. Multiple premii la Suceava, Bacău, Piatra-Neamţ.
* 13/1843 – n. Ştefan G. Vârgolici, la Borleşti, Neamţ (d. 29. 07. 1897, Iaşi). Facultatea de Litere a Academiei Mihăilene. Bursier la Paris, apoi la Madrid şi Berlin. Profesor la Bârlad, la Universitatea ieşeană (din 1875). Colaborator la „Convorbiri literare”. Primul care face cunoscut folclorul iberic în România şi care traduce „Don Quijote”, de Cervantes. Membru al Societăţii „Junimea”, (din 1871). Autor al unei gramatici a limbii latine. Membru corespondent al Academiei (1887).
* 15/1908 – n. Dragoş Vitencu, la Cernăuţi (d. Bucureşti,1984). A făcut parte din Societatea Academică „Junimea”, continuatoarea „Arboroasei” (înfiinţată de Ciprian Porumbescu). Debutează cu poezii (1926) în „Junimea literară”, colaborează la revistele: „Făt-Frumos”, „Floarea Soarelui” ş.a. Secretar de redacţie al revistei „Bucovina”, secretar al Societăţii pentru Cultură (Cernăuţi), până în 1944, când se stabileşte definitiv în România. La Piatra-Neamţ a scris „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu” (1974). Alte cărţi: „Cernăuţiul meu”, „Permanenţe româneşti, la Miazănoapte şi la Răsărit”.
* 15/1948 – n. Maria Bucureşteanu, la Tazlău. Facultatea de Chimie a Universităţii din Iaşi (1971). Doctor în chimie (1995). Cercetător chimist la Staţiunea „Stejarul”, Pângăraţi, din 1976. Autoare a peste 70 de lucrări ştiinţifice, o parte incluse în Lucrările Seminarului „Dimitrie Cantemir”, vol. 10; Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, 1/1993.
* 16/1875 – n. Mihai Stamatin, la Mălini, Suceava (d. 25. 09. 1922, Piatra-Neamţ). Facultatea de Ştiinţele Naturii. Profesor la Iaşi, Fălticeni, Piatra-Neamţ, la Liceul „Petru Rareş”, şi director, când a înfiinţat Internatul Fiilor de Săteni (1914), Muzeul Regional „Cozla” (1920). Scrieri: trei studii importante despre flora României. Colaborări la revistele: „V. Adamachi”, Buletinul de Ştiinţe al Academiei Române; Anuarul Liceului „Petru Rareş”. Chipul său a fost imortalizat de Mihai Onofrei în basorelieful din faţa Liceului „Petru Rareş”, alături de Calistrat Hogaş şi Ion Negre.
* 16/1955 – n. Gabriela Livescu, la Roman. Facultatea de Drept, Iaşi (1979). A debutat literar în Antologia „Excelsior” (1974), prefaţată de Ştefan Augustin Doinaş. Premiul special al juriului la Concursul „Mihail Sadoveanu”. Colaborări la revistele: „Moldova”, „Luceafărul”. „Asachi”, „Credinţa Neamului „. Volume: „Amo, ergo sum” şi „Eternul acum”. La mulţi ani, stimată Doamnă!
* 18/1944, n. Gheorghe Ţigău, la Rucăr, Argeş. Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1967). Profesor şi director adjunct al Liceului „Mihail Sadoveanu din Borca, Neamţ (1967-1975), inspector şcolar (1975-1988), profesor la Şcoala „Elena Cuza” din Piatra-Neamţ (1988-1995). A debutat publicistic în Revista „Ateneu” (1985), iar editorial, cu „Noţiuni fundamentale de teorie literară” (2000), urmată de un manual, de o monografie a Liceului din Borca şi de două cărţi valoroase, în care a valorificat folclorul adunat de pe Valea Bistriţei. A colaborat cu articole (peste 300) pe teme pedagogice, cu recenzii, tablete, note, comentarii şi profiluri ale unor „anonimi de seamă” (învăţători, profesori, ingineri, medici, autori de cărţi, agricultori, meseriaşi, întreprinzători etc.) la publicaţii din Neamţ şi din ţară.
* 19/1908 – n. Dumitru Almaş (pseud. al lui Dumitru Ailincăi), la Negreşti, Neamţ (d. 12. 03. 1995, Bucureşti). Absolvent al. Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti. Profesor la Siliştea, şi Piatra-Neamţ, până în 1949, apoi conferenţiar, profesor, la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Redactor-şef al revistei „Magazin istoric”. Din 1939, când a editat „Miron Costin”, I-II, a publicat numeroase volume cu lucrări literare şi istorice şi a colaborat la multe publicaţii, inclusiv la cele din Piatra-Neamţ.
* 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la Câmpia Turzii, Cluj. Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (1961-1965). Actor la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ de la 8 iulie 1965, până la pensionare, unde a jucat în peste 100 de spectacole (de la Falstaff, la Regele Lear; de la Riborastra la Mihai Viteazul, la Caţavencu, la Moşul din Matca lui Sorescu, la…), deţinând şi funcţiile de director adjunct (1971-1984) şi director (1986-1989; 2001-2006). Din film, sunt de reţinut rolurile din Pintea, Dumbrava minunată, Buzduganul cu trei peceţi ş.a. Este membru al UNITER şi al Fundaţiilor Culturale: „Ion Creangă”, „I. I. Mironescu”, „Lascăr Vorel” şi „Ion Coman”. Cărţi de memorialistică: Memoria măştilor (2010), Album de suflet(2012). La mulţi ani, Maestre!
* 20/1958 –n. Constantitn Dram, la Războieni, Neamţ. Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie a Universităţii ieşene. Profesor la Paşcani, redactor, redactor-şef, director la Ed. „Junimea” (1990-1999), cadru universitar (din 1998, în prezent, profesor). Doctor în filologie (2002). A debutat în Revista „Cronica” (1981). Cărţi (1992-2008): „Fuga Marelui Regizor”,; „Milionar la marginea imperiului”; „Lumi narative”; „Vieţile şi suferinţele sfinţilor”; „Povestiri din istoria neamului românesc”; „Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste”; „Devenirea romanului. Începuturi”; „Omul miloşian. 11 metamorfoze urmate de căderea în oglindă”. La mulţi ani, Domnule Profesor!
*23/1947 – n. Dumitru Bezem, la Tarcău, Neamţ. Facultatea de Arte, Iaşi, 1972. Debut: 1972 – Iaşi.
Ia parte, individual şi în grup, la expoziţii organizate în ţară de filiala Neamt a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Expoziţie personală în Piatra Neamţ, 1975-2003, Bacău – 1979, Bucureşti, Teatrul Mic – 1980. Expoziţii naţionale: 1976, 1977, 1978 – „Voroneţiana”, Suceava. Expozitie de grafică, Vulcan – 1978; „Saloanele Moldovei”, Bacău, Chişinău – 1993. Expoziţii de grup: Iaşi – 1985, Bucureşti – 1986, 2002.
Expoziţii în străinătate: Paris – 1990, Strasbourg – 1992, Ungaria, Mártély – 1996; Epernay, în sala Champagne Esterlin, cu ocazia Zilelor Europei – mai 1998; Kunstchouw – Burgh – Haamstede – Olanda – 1998, galeriile Geluk şi Pannekoekenmolen de Graanhalm – iunie 1998; Galeria Tollhouse, Clevedon, Anglia, prin art Colegium International – 30 iunie 1998. Premiul Inspectoratului pentru Cultură 1992; Premiul pentru Pictură „Aurel Băeşu”– 1998. Lucrări în colecţii de stat şi private din România, Franţa, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Israel, Japonia, Germania, Italia, Statele Unite, Canada, Ungaria, Spania, Africa de Sud, Venezuela, Republica Cehă, Republica Moldova, Elveţia, Australia.
* 23/1950 – n. Nicolae Sava, la Vânători-Neamţ. Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ. Exersează diverse meserii: cărămidar, muncitor constructor, profesor suplinitor, hamal în Portul Constanţa. Din 1971, funcţionar la Autobaza din Târgu-Neamţ şi, din februarie 1990, redactor la ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ. A debutat cu versuri, în revista Tomis (1969). Anii ’80 ai secolului XX sunt anii de consacrare definitivă a scriitorului. Participă la diferite concursuri literare şi obţine, de fiecare dată, unul din premiile acordate de juriile acestora. Este prezent în paginile ziarului „Ceahlăul”, dar şi a unor publicaţii literare, scriind cu generozitate, dar şi cu ochi critic, intransigent, despre diverşi autori şi cărţile lor, de regulă, din Neamţ. Volume: „Despre prietenie”, 1981; „Fericit precum mirele”, 1983 (1984); „Privighetoarea”, 1989; „Viaţă publică”, 1995; „Proză, domnilor, proză”, 1997; „Insolenţa nopţilor”, 2004.
* 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-Sărată, Bacău. Facultatea de Istorie – Filologie – Filosofie a Universităţii ieşene. A fost, pe rând, profesor şi director de şcoală (Stăniţa şi Săbăoani), inspector şcolar, secretar al Comitetului Regional de Cultură şi Artă (Bacău), preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, şeful Secţiei de Propagandă a Comitetului Judeţean Neamţ al P. C. R., director al Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ (1980-1986) şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ (1986-1997). A iniţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Sărbătoarea Eroilor de la Războieni, Sărbătoarea Muntelui Ceahlău, Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”, saloane de carte, „Sadoveniana”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, „Petrodava – 2000”, Stagiunea „Petrodavae Musici Dies”, cicluri de emisiuni la Tele M Plus Piatra-Neamţ. Cărţi: „Monumente istorice din judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ – Ghid”, „Petrodava – 2000. Tradiţie şi continuitate”, 1980; „Între «Dragonul» şi «Piaţeta» (1981-1986)”, 2010;
* 26/1945 – n. Constantin Munteanu (26.10.1945) la Fedeleşeni, Strunga, Iaşi. Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti. Fizician la Combinatul de Fire şi Fibre Sintetice din Săvineşti, Neamţ, (1969-1989;1993-1999), director al Bibliotecii Judeţene Neamţ (1989-1990), preşedinte al CPUN al Municipiului Piatra-Neamţ, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ. Debutează cu parodii („Amfiteatru”, 1969). Editorial, cu romanul „Zaruri de cretă” (1976). Membru al U. S. din România (1976), membru al Uniunii Cineaştilor (1993). Volume: „Zaruri de cretă”, 1976; „Ziua magnoliilor viscolite”, 1979; „Cursa rapidă”, 1982; „Vremea brânduşelor”, 1984; „Teona”, 1989; „Sfârşitul înserării”, 1989; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”, 1995; „Zodia bâlciului”, 1995; „A fluierat în timpul Evangheliei”, 2003. „Lacrimile tăcerii”, 2010; „Comedia contemporană” (7 vol.), 2012-2013. Teatru radiofonic: „Trenul din zori”; „Cursa de Braşov”, „Dosarul cu sânziene”… Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”, „Scrisori apocrife”, „Dincolo de munte”… Teatru: „Valea râsului”, la TT, 1974; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic Braşov, 1982. Film: „Sezonul pescăruşilor” (regia Nicolae Opriţescu). La mulţi ani, Maestre!
* 31/1938 – n. Radu Dănăilă, la Podeni-Bosanci, Suceava, într-o familie de învăţători. Colegiul Naţional „Petru-Rareş”. Secretar de şcoală (1956-1964; 1974-1993) şi bibliotecar la Biblioteca Comunală din Tazlău (1964-1974). A frecventat Cenaclul „Calistrat Hogaş”, membru în colegiul de redacţiei al Revistei „La Tazlău” (1998-2007). Membru al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Volume (1993-2009): „Leagănul de vise”; „Umbrele luminii”; „Valenţe ancestrale”; „Spiritualitate şi divin”; „Poezii cu formă fixă”; „Omul între pământ şi cer”; „Rondeluri, sonete, glose”; „Pasărea de pradă”; „Printre raze diafane”; „Printre stele şi luceferi” ş.a. La mulţi ani! (C.T.)