Testele initiale utile, dar insuficiente

Testele iniţiale sunt utile, dar acestea nu vor duce la îmbunătăţirea rezultatelor examenelor naţionale, este concluzia unui sondaj iniţiat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt, pe propriul site. Mai bine de jumătate dintre respondenţi consideră că o soluţie mai bună pentru creşterea performanţelor ar fi schimbarea programelor şcolare. După ce au contabilizat răspunsurile, sindicaliştii intenţionează să ceară finanţarea acestor testări iniţiale, ale căror cheltuieli au fost suportate, în mare parte, de profesori şi învăţători.

La sondaj au răspuns 291 de cadre didactice. Rezultatele arată că peste jumătate (52,92%) dintre respondenţi este în favoarea aplicării testelor iniţiale, chiar dacă a suportat cea mai mare parte a costurilor legate de aceste testări: 52,23%; au mai contribuit şcoala: 30,24%; comitetul de părinţi:12,37%; MECTS: 4,12%; Inspectoratul Şcolar judeţean: 1,03%.

„Decizia de testare iniţială a elevilor a fost luată cu întîrziere, iar din acest motiv nu a fost elaborată o metodologie care să reglementeze procesul de desfăşurare a verificărilor şi care să precizeze sursele de finanţare. Deoarece testele trebuiau rezolvate de elevi în numai 50 de minute, profesorii nu au putut scrie subiectele pe tablă, fiind nevoiţi să multiplice foile cu subiecte. În cazul mai multor clase cu circa 20-30 de elevi fiecare, s-a ajuns astfel la sute de pagini multiplicate, deci la costuri foarte mari suportate de cadrele didactice”, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

Sondajul mai arată că 83,16% dintre respondenţi nu cred că rezultatele la examenele naţionale vor îmbunătăţi datorită acestor teste.

„De remarcat este însă şi faptul că rezultatele acestor teste nu au fost comunicate la nivel naţional, pentru a se evita dezastrul de la Bacalaureatul de anul acesta, ci au rămas la nivel strict local. Totodată, notele nu au fost trecute în catalog sau în alt document şcolar, iar de aceea elevii au tratat testele cu indiferenţă. Din acest motiv, intenţionăm să înaintăm un memoriu la Palatul Parlamentului, în care să cerem finanţarea de către stat a verificărilor iniţiale, dar şi menţionarea rezultatelor obţinute de elevi în documentele şcolare”, a mai declarat preşedintele FSLI.

În opinia respondenţilor sondajului, rezultatele examenele naţionale s-ar putea îmbunăţi prin: modificarea programelor şcolare: 49,48%; examene diferenţiate: 27,49%; mai mult interes din partea părinţilor: 20,96%; meditaţii: 2,06%.

Din cele 291 de cadre didactice care au participat la sondajul iniţiat de FSLI, 182 sunt din mediul urban (62,54%), iar 109 (37,46%) sunt din mediul rural. De asemenea, 273 de cadre didactice ( 93,81% ) sunt titulare, iar restul suplinitori.

 

Mihaela DRĂGOI