Bacalaureat – ca după experimente

Cu toţii am auzit, dacă nu chiar am dat note la examenul de bacalaureat din vară. Cu atît mai mult, cunoaştem rezultatele obţinute de candidaţi. „Dezastruoase”, „cele mai slabe” sau oricum li s-a spus. Doar că toţi comentatorii, cei care au arătat cu degetul spre această „generaţie picată” uită un aspect foarte important. În urmă cu 4 sau 5 ani, cînd copiii au optat pentru o unitate de învăţămînt unde să îşi continue cursurile după absolvirea celor 8 clase din şcoala generală, mulţi dintre ei au fost repartizaţi la S.A.M. – şcolile profesionale, cum le mai spun unii şi acum. Doar că, în urma încă unei reforme a învăţămîntului, aceşti tineri s-au trezit în postura de a da bac-ul, deşi ei nu mai urmăreau decît obţinerea unui atestat profesional. Din motive ce ţin şi de interesele unor universităţi mai mult sau mai puţin obscure, toţi s-au trezit elevi de liceu, pentru că S.A.M.-urile au fost desfiinţate. În aceste condiţii, să nu ne mai mire atît de mult rezultatele. Să ne uităm pentru cîteva clipe peste cifrele seci şi vom observa că dacă elevii de liceu rămîneau de liceu, iar cei de S.A.M. îşi vedeau liniştiţi de învăţarea unei meserii, atunci am fi avut un procent de promovabilitate acceptabil. Nu unul excepţional de bun, dar nici dezastruos.
Marius GHEGHICI