• Interviu cu doamna Livia Marinela NICOLAE – director al Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”
– În perioada 2000-2020, înainte de a deveni director, aţi fost responsabilul ariei curriculare educaţie fizică la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”. Cum aţi caracteriza, de-a lungul a 20 de ani, atitudinea elevilor faţă de această disciplină?
– În toţi aceşti ani, evident că am observat evoluţia sistemului românesc de învăţământ în ansamblul lui, schimbările de percepţie ale elevilor faţă de şcoală, modificările de mentalitate şi tot ce s-a întâmplat practic, incluzând şi atitudinea faţă de disciplina pe care o predau. Încet dar sigur, tânăra generaţie a devenit puţin mai sedentară, mai dependentă de tehnologie, mai comodă. Nu aş da vina doar pe copii, sunt o mulţime de factori care au determinat aceste schimbări. Asta nu înseamnă că toţi sunt aşa. Există în continuare un număr mare de elevi care practică sporturi de plăcere; diferenţa este că aceştia doresc să practice doar sporturile pe care le îndrăgesc, şi nu prea mai vor să treacă prin tot ceea ce înseamnă educaţia fizică.
– La nivel de reformă educaţională, ce s-a produs notabil în cadrul acestei discipline?
– Sincer, notabil nu s-a produs nimic bun. Din contra, s-a diminuat numărul de ore în cele mai importante cicluri biologice de creştere ale copiilor şi adolescenţilor, fapt care are implicaţii negative pe termen lung asupra sănătăţii fizice şi nu numai.
Deocamdată nu s-a schimbat programa, se merge după programa veche, depăşită, nerealistă în raport cu actualele generaţii, cu nevoile lor şi capacităţile lor fizice. Personal, anul acesta am participat la concursul de selecţie al Ministerului Educaţiei pentru a accede la grupul de lucru pentru curriculum, exact în ideea în care vreau să contribui la schimbarea în bine. Sper să şi reuşesc acest lucru.
– Pandemia ne-a obligat să facem şi educaţie fizică online. Cum s-au potrivit lucrurile?
– Multă lume se întreba la început cum facem noi ore online. Ei bine, am constatat că pentru educaţia fizică, predarea online este mult mai facilă decât pentru alte materii. Există o bază enormă de selecţie în mediul online cu exerciţii care se pot lucra în orice condiţii, şi pe care copiii le pot efectua fără probleme. Să nu uităm că înainte cu mult de orele online existau foarte multe emisiuni TV care difuzau gimnastică, exerciţii fel de fel, deci, numai cine nu a dorit nu a reuşit să facă mişcare în această perioadă. Evident că această situaţie nu se compară cu orele face to face, dar contactul cu mişcarea nu a fost împiedicat de predarea online.
– Din anul 2015 şi până în prezent sunteţi director al Academiei Olimpice Române – Filiala Neamţ. Ce urmăreşte această instituţie şi ce activitate are la nivelul judeţului Neamţ?
– Acest for, care este oarecum patronat de Comitetul Olimpic Român, are ca scop principal implementarea la nivel de populaţie şcolară, indiferent de vârstă sau mediu, a spiritului de fair-play, a valorilor şi simbolurilor olimpice, precum şi educarea copiilor dar şi a adulţilor în acest sens. De-a lungul anilor au fost desfăşurate activităţi notabile în judeţ şi în întreaga ţară. Dau ca exemplu Ziua Olimpică, celebrată prin participarea la Crosul Olimpic, începând cu copii de 3-4 ani şi până la iubitori ai mişcării trecuţi de 80 de ani.
Există şi două concursuri internaţionale iniţiate de către Academie. În primul rând vorbim despre „Jocurile Olimpice în imaginaţia copiilor”, concurs de desene cu tematică din olimpism, unde ani la rând, elevi ai Liceului de Arte „Victor Brauner”, îndrumaţi de domnul profesor Ştefan Potop au câştigat premiul întâi.
Al doilea este concursul de creaţie literară numit „Un condei numit fair-play,” unde de asemenea judeţul Neamţ s-a aflat printre câştigători. Au mai avut loc simpozioane, lansări de carte, dar din păcate, în ultimii ani activitatea s-a blocat puţin. Sperăm să depăşim vremurile acestea dificile şi să se intre în normalitate.
– Sunteţi şi preşedinta Comisiei Judeţene de Tenis de Masă. Ce şanse de creştere acordaţi acestui sport?
– Această ramură are destul de mulţi adepţi în rândul elevilor, doar că, în zona noastră nu au şanse să facă performanţă. Să nu uităm că este un sport individual, destul de costisitor, deci mi-e greu să cred că în următorii ani se va dezvolta foarte mult, dar nici nu va dispărea. Ar fi nevoie de cluburi puternice, cu finanţare serioasă, ceea există în oraşele mari. La nivel naţional tenisul de masă a cunoscut o creştere valorică foarte importanta în ultimii ani. Avem jucători în elita mondială, care fac cinste ţării.
– Ca membru în consiliul judeţean al SLLICS şi lider sindical la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”, care au fost direcţiile principale pentru care aţi luptat?
– O… mereu am luptat pentru drepturile colegilor (şi nu spun vorbe mari): dreptul la un loc de muncă decent, condiţii normale, locuri de muncă mai sigure şi corect plătite. Am luptat – şi vreau să cred că o fac în continuare – pentru dreptate, orice ar însemna ea. Nu îmi place să văd că există persoane nedreptăţite, că ţine de tine să îndrepţi lucrurile şi nu o faci din comoditate. Eu ştiu că sunt un om cam vocal, spun de obicei ce nu mi se pare în regulă, şi nu îmi poate pune nimeni pumnul în gură.
– După o evoluţie firească marcată de multe responsabilităţi de management aţi devenit director al Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”. Ce schimbări intenţionaţi să faceţi?
– Deja cred că am făcut câteva schimbări, desigur mai urmează multe, dar în primul rând vreau să schimb percepţia şi mentalitatea privind rolul unui director. În viziunea mea, directorul nu este şeful care dă cu pumnul în masă pentru a se impune, care decide singur, nici nu este stăpânul care îşi poate permite orice. Directorul este acel om care organizează, coordonează, ia deciziile cele mai corecte pentru a ajuta şcoala prin toate căile legale. Nimeni nu poate lucra de unul singur, oricât de genial ar fi, aşa că eu îmi doresc să fac cu adevărat o mare echipă, cu absolut toţi colegii mei. Fiecare angajat al şcolii are un rol important, de aceea îmi doresc ca toţi să mergem în aceeaşi direcţie. Doar în echipă putem face o schimbare în bine.
– În ce mod v-au ajutat proiectele educaţionale europene la care aţi participat, să deveniţi ceea ce sunteţi?
– M-au ajutat să văd şi alte sisteme, să-mi îmbogăţesc cunoştinţele, să cunosc alte culturi organizaţionale, alte forme de organizare. Am reuşit astfel să fac o paralelă între noi şi alţii, să realizez că suntem şi noi buni, şi nu tot ceea ce este în afara ţării este nemaipomenit. Mi-am consolidat cunoştinţele de limba engleză, am sudat prietenii. În concluzie, aceste proiecte au un rol pozitiv în dezvoltarea oricărui profesor.
– Masterul de „Management şi marketing în sport” încununează cariera dvs. educaţională. Pe partea de management excelaţi. Ce intenţionaţi în domeniul marketingului?
– Ma flataţi, nu ştiu dacă excelez în management, mai am mult până acolo, dar mă străduiesc. În privinţa marketingului, îmi doresc o promovare superioară a şcolii şi doresc ca imaginea colegiului să fie net îmbunătăţită şi cunoscută corect. Cred totuşi că pentru aceste planuri trebuie să mai lucrez la partea de management.
– Vă rog să formulaţi câteva gânduri adresate cadrelor didactice din judeţul Neamţ la început de an şcolar.
– Adresez numai gânduri de bine pentru toţi lucrătorii din învăţământul nemţean! Le doresc un an şcolar în deplină siguranţă, sănătate, împliniri, să aibă răbdare şi înţelepciune şi să fie fericiţi alături de familiile domniilor lor.
A consemnat Gianina BURUIANĂ